65 matches
-
nivelul solului. Sorin Ullea a coborât primul. Au dat de un pârâiaș mai lat de un metru pe care l-au trecut punând lemne peste el și au ajuns într-un culoar cu o ușă mică ce dădea într-o înfundătură în care au găsit o sticlă de vin cu cămașă. Au luat-o apoi pe culoar la stânga, apoi dreapta unde n-au putut pătrunde decât târându-se circa 5 metri. Alt antrenament: aruncarea, noaptea, de pe un pod ce trecea peste
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735058.html [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > URSUL Autor: Deogratia Artangel Publicat în: Ediția nr. 1877 din 20 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Grandios pășește agale pe poteci, Prin înfundături de munți, prin locuri reci, În arșița verii prin ceață și ploi, În deplină libertate, prin noroi. Pe la stâne strecoară spaima printre oi, Apucă ce-i place, sau ce-i de soi, Cu nasul în miere, cu botu-nroșit, Tratează albina
URSUL de DEOGRATIA ARTANGEL în ediţia nr. 1877 din 20 februarie 2016 by http://confluente.ro/deogratia_artangel_1455975036.html [Corola-blog/BlogPost/380235_a_381564]
-
că această sinistră ispravă o face prostia științifică”. Firește, săparea, oricât de departe, la temelia pe care s-a ridicat acest hibrid religios și istoric, nu duce nicăieri. Orice demers aici e aporetic, te va îngropa, te va vârî în înfundătură. Și atunci noi ce facem ? se întrebă un personaj din piesa evocată. Răspunsul lui Țuțea e acesta: „Trăim. Eu nu suport soarele arzător al istoriei universale. Copacii nu trăiesc cu rădăcinile la soare. Doresc ca neamul meu să trăiască sub
ESEU DESPRE PETRE ŢUŢEA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 by http://confluente.ro/Dificil_de_fixat_eseu_despre_petre_tutea.html [Corola-blog/BlogPost/349011_a_350340]
-
nivelul solului. Sorin Ullea a coborât primul. Au dat de un pârâiaș mai lat de un metru pe care l-au trecut punând lemne peste el și au ajuns într-un culoar cu o ușă mică ce dădea într-o înfundătură în care au găsit o sticlă de vin cu cămașă. Au luat-o apoi pe culoar la stânga, apoi dreapta unde n-au putut pătrunde decât târându-se circa 5 metri. Alt antrenament: aruncarea, noaptea, de pe un pod ce trecea peste
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1495675428.html [Corola-blog/BlogPost/383014_a_384343]
-
frică de umbra copacului din tine dar nici de întunericul de afară. Întunericul, asemeni oamenilor, ascunde o taină pe care nicio cheie a minții nu o poate deschide. În momentul acela trăiam o senzație nedefinită. Parcă mă aflam într-o înfundătură, iar aerul îmi părea puțin. Se trase mai aproape de mine apoi își aprinse o țigară. Pufăi îndelung, apoi, ca și cum privirile lui și ale mele ar fi ajuns la un compromis, conștient de ceea ce va urma, își plimbă degetele prin barbă
AZI NOAPTE AM VORBIT CU DUMNEZEU, UN BĂTRÂN CU OCHII STICLAŢI ŞI BARBĂ ALBĂ de TEODOR DUME în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 by http://confluente.ro/teodor_dume_1438795665.html [Corola-blog/BlogPost/380203_a_381532]
-
că această sinistră ispravă o face prostia științifică”. Firește, săpa, oricât de departe, la temelia pe care s-a ridicat acest hibrid religios și istoric, nu duce nicăieri. Orice demers aici este aporetic, te va îngropa, te va vârî în înfundătură. Și atunci noi ce facem? se întrebă un personaj din piesa evocată. Răspunsul lui Petre Țuțea este acesta: „Trăim. Eu nu suport soarele arzător al istoriei universale. Copacii nu trăiesc cu rădăcinile la soare. Doresc ca neamul meu să trăiască
PETRE ŢUŢEA – APOLOGETUL CREŞTIN, FILOZOFUL MAGISTRAL ŞI GÂNDITORUL AUTENTIC – ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NEAMUL SĂU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1474354981.html [Corola-blog/BlogPost/384816_a_386145]
-
str. N.Iorga nr. 43, bl. B 19, sc. A, ap. 9 țel: 624039 5494 MUCENICA ELENĂ (n. 1958) Român, str. Nicolae Titulescu, bl. 10, sc. F, ap. 92 țel: 740955; 0746171258 12605 MUNTEANU LUCIA (n. 1939) Tg. Neamț, str. Înfundătura Viilor nr. 4 țel: 791814; 0721150606 12616 NISTOR ANA (n. 1958) Piatră Neamț, str. Progresului nr. 50, bl. D20, ap. 63 țel: 631783; 0744531800 19998 POPITAN EMANUELA (n. 1967) Român, str. Anton Pann nr. 21, bl. 21, sc. B, ap.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]
-
Independenței, Păcii, Ștefan cel Mare, Strugurilor, Zorilor, Sportului, Gheorghe Doja, 24 Ianuarie, Elizeni, Fundătura Jiului, Luceafărului, Gheorghe Lazăr, Aerodromului, Sălciilor, Movilei, Florilor, Plantației, Barierei, Artelor, Petre Ispirescu, Alexandru Sahia, Podgoriilor, Venus, Alunilor, Apelor, Apusului, Castanilor, Coralilor, Fundătura Cătinei, Granitului, Hortensiilor, Înfundătura Cantonului, Intrarea Cantonului, Pescarilor, Salcâmilor", iar coloana 5 va avea următorul cuprins: "1.175,00"; - la poziția nr. 14, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Cartier Vlașca, străzi din pământ, lungime 4.310 m, după cum urmează: Pescăruș, Dimitrie Cantemir, Maramureș
EUR-Lex () [Corola-website/Law/241834_a_243163]
-
Ana Ipatescu . Nr. 3. bl. A6. sc. B . Ap. 17 5488 MISAILA ILIANA (n.1951) Piatră Neamț, str. N. Iorga, nr. 43, bl. B 19, sc. A, ap. 9 țel: 0233/624039 12605 MUNTEANU LUCIA (n.1939) Tg. Neamț, str. Înfundătura Viilor, nr. 4, jud. Neamț țel: 0233/791814 0721/150606 17655 NEGURA ANETA (n.1949) Piatră Neamț, str. Micu Albu, nr. 50 țel: 0233/221648 12616 NISTOR ANA (n.1958) Piatră Neamț, str. Progresului, nr. 50, bl. D20, ap. 63
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
MLADIN PETRU ȘTEFAN n.1931 Piatră Neamț, Str. P. Rareș nr. 22, bl. A3, ap. 16 țel. 223254 5494 MUCENICA ELENĂ n.1958 Român, Str. Nicolae Titulescu Bloc 10, ap. 92 țel. 740955 12605 MUNTEANU LUCIA n.1939 Tg. Neamț, Înfundătura Viilor nr. 4 țel. 663814 5501 NEGOȚ LILIANA n.1967 Român, Str. Mihai Eminescu Bloc 7/6 țel. 732260 5502 NEGRET LĂURĂ n.1968 Piatră Neamț, str. Decebal nr. 68, sc. A, ap. 11 țel. 214588 12616 NISTOR ANA n.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/137072_a_138401]
-
premergătoarele aripilor. Piesele bucale sunt de tip primitiv. Sunt insecte ectognate cu piesele bucale libere externe, ieșite în afară, în sensul că nu sunt înfundate într-un vestibul. La entognate (colembole, proture și diplure), piesele bucale sunt situate într-o înfundătura a capului, numită vestibul. Piesele bucale externe includ mandibulele care se articulează cu capul prin două puncte. Antenele sunt lungi, setiforme sau filiforme. Ochii compuși sunt mici sau absenți. La partea posterioară a abdomenului poartă, pe lângă cei doi cerci lungi
Tizanure () [Corola-website/Science/332564_a_333893]
-
brâul în frânghie a fost folosit, în interiorul naosului, pentru consolidarea peretului sudic (dispus pe verticală), iar panouri de pictură (din secolul al XIX-lea), se regăsesc: pe intradosul timpanului pe peretele de vest, ca și la exterior, pe fronton, în înfundătura streșinii. În urma ridicării în primul război mondial a clopotelor de la biserica nouă, clopotul din turnul bisericii vechi de lemn a fost dus la biserica nouă. El poartă inscripția: "„Pianu Românesc, popa Moise, popa Ioan 1761”". În 1971-1972 prin străduința preotului
Biserica de lemn din Pianu de Sus () [Corola-website/Science/315641_a_316970]
-
fiicei sale. În cucerirea atâtor teritorii, el nu a mai avut vreme pentru organizarea lor internă. În istoria regatului normand din Italia, Guiscard rămâne în special ca erou și întemeietor, deși cariera sa s-a încheiat într-un "fel de înfundătură, în timp ce cea a nepotului său de frate, Roger al II-lea l-a făcut pe acesta un bun om de stat și organizator. Robert Guiscard, prin cucerirea Calabriei și Siciliei, a contribuit esențial la aducerea ritului creștinătății latine într-un
Robert Guiscard () [Corola-website/Science/328219_a_329548]
-
sunt rudimentari, constituiți din omatidii, separate și grupate mai multe la un loc (maximum 8); la multe forme ochii lipsesc (colembole oarbe). Aparatul bucal este primitiv, pentru rupt și sfărâmat sau pentru înțepat și supt, și este situat într-o înfundătură a capului, numită "vestibul". Toracele are 3 perechi de picioare. Picioarele sunt simple, cu ultimul articol (tibiotarsul) terminat cu o gheară, care poartă întotdeauna un păr ("empodiu") de diferite forme; acesta împreună cu gheara îndeplinesc funcția de "aparat de curățit". Abdomenul
Colembole () [Corola-website/Science/332553_a_333882]
-
testiculari" mici, împrăștiați în tot parenchimul proglotului. De la fiecare folicul testicular pleacă "canale eferente", care se unesc într-un singur "canal deferent", foarte sinuos. Acesta din urmă se îndreaptă lateral, spre una din marginile proglotului, unde se deschide într-o înfundătură a papilei genitale, numită "atriu genital". Partea terminală a canalului deferent se diferențiază într-un organ de împerechere musculos, exertil, numit "cir", situat în "punga cirului". "Aparatul genital femel." "Ovarul", format din doi lobi mari, este situat în regiunea posterioară
Proglotă () [Corola-website/Science/333632_a_334961]
-
Botriile ("bothrium") (din greaca "bothrion" = groapă mică sau șăntuleț, diminutiv de la "bothros" groapă, șanț) sunt organe de fixare slabe situate pe scolex la unele cestode. Au forma unor simple înfundături (depresiuni sau șanțuri) alungite, longitudinale ale scolexului. Au o musculatură puțin dezvoltată, lipsită de fibre radiare și nediferențiată de parenchimul vecin. Se găsesc în număr de două (la pseudofilide) sau de patru (la tetrarinchide). Unii autori folosesc termenul de pseudobotridii
Botrie () [Corola-website/Science/333619_a_334948]
-
reînnoire a creației dramatice axate pe un material temporal și local care contravine „spiritului obiectiv” absolut: „Literatura existențialistă actuală e o încercare de a ajunge la limanul nou, dar o încercare fără fundamente destul de grave, în timp ce literatura sovietică e o înfundătură groaznică”. Foarte interesant ni se înfățișează și textul intitulat Un tablou de adevăruri inconfortabile, nesemnat, dar atribuit pe bune temeiuri de către acribiosul Dan Damaschin lui I. Negoițescu. Avem a face cu succinte caracterizări a 13 cerchiști, una dintre ele fiind
I. Negoițescu inedit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2466_a_3791]
-
MIHALACHE ȘTEFANIA (n. 1957) Piatră Neamț, Str. Burebista, nr. 13, bl. K6, ap. 14 țel. 212632 5494 MUCENICA ELENĂ (n. 1958) Român, Str. Nicolae Titulescu bl. 10, sc. F, ap. 92 țel. 740955 12605 MUNTEANU LUCIA (n. 1939) Tg. Neamț, Înfundătura Viilor nr. 4 țel. 663814 12610 NEAGU SMARANDA (n. 1941) Piatră Neamț, Aleea Paltinilor, bl. 4, sc. F, ap. 86 țel. 624118 12616 NISTOR ANA (n. 1958) Piatră Neamț, Str. Progresului nr. 50, bl. D20, ap. 63 țel. 631783 12640
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
Davis. Știa o groază de lucruri moș Francisco. Și pentru că știa atâtea, într-o după-amiază, în timpul unui meci de ping-pong pe care îl cam câștigam, îl întrebasem de ce zona în care locuiam era numită Fabrica de Sticlă. Străbătusem toate străzile, înfundăturile și ogoarele din apropiere și nu văzusem niciodată vreo fabrică. Moșul rămase interzis la întrebarea mea. - Dar ce-ți veni? zise. I-am explicat: mă întorceam cu băiatul de la sfatul popular unde îi schimbasem numele din Nicolae în Alexandru. „Nicolae
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
absența rațiunii, a inteligenței critice, la "reducționisme" primejdioase de felul "șovinismului și a egoismului imperial național" (acesta din urmă fiind consemnat în secol de URSS și, astăzi, de Rusia). Suntem adică, filosofic (și politic) vorbind, în fața unor aporii, a unor "înfundături". Nu pot fi dezlegate, n-au va să zică soluții: pot fi oare, totuși, ameliorate, lumea poate trăi cu ele fără a le scoate în față, neînvederându-le; cum să mai spun, deja neaprinzându-le? În eseul evocat mai înainte (care este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
care le seamănă. E un reflex al gustului acestei societăți de consum apărute după Revoluție, tinerii plac numai așa ceva tot ce e sobru, serios, verificat ca valoare estetică, e aruncat la coș"209. Evident că postmodernismul a ajuns într-o înfundătură irecuperabilă (neprevăzută de optzeciști, înainte de 1989) și care atestă că, din păcate, a ajuns la vârsta clasicizării cu epigoni care nu-i mai fac nici un pic de cinste. 2. Clasicizarea. Toate aceste conturbații postmoderniste se brodează pe fondul unei biruințe
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
incertitudine la certitudine, adică să știe de unde se pleacă, dar nu se știe unde se ajunge în final; - este o modalitate de cunoaștere care poate evolua dramatic. Se pot presupune riscuri și surprize, se comit erori, se ajunge la înfundături, fiind necesară o reluare și încercare de găsire a altor soluții. Pentru a înainta, este nevoie de inițiativă, pasiune, perseverență, îndrăzneală. Euristica implică mai multe metode: conversația euristică, problematizarea, învățarea prin descoperire, modelarea, experimentul. Conversația euristică poate avea loc la
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
teorii însoțită de respingerea alteia sau altora, în timp ce în al doilea caz se recurge la amalgamarea teoriilor, adică la reținerea doar a unor aspecte din fiecare teorie. La prima vedere, fiecare dintre aceste practici este deficitară și conduce la o înfundătură fără ieșire. Dacă se optează însă pentru o teorie care dispune de mai multe avantaje respingându-se alta sau altele la care precumpănitoare sunt dezavantajele și limitările și, de asemenea, dacă se practică un eclectism de bună calitate, ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
este posibilă fără reflexele de paradis ale bucuriei și ale voluptății pure".21 Cioran nu știe dacă omul vrea sau nu să se mântuiască, fiindcă nu se știe dacă momentul final al mântuirii, transfigurarea, nu este altceva decât o altă "înfundătura sublima". Refuzul mântuirii ar însemna, pentru Cioran, gustul omului pentru suferință, pentru ca, dacă ne-am mântui, ni s-ar lua motivele de a mai suferi. Este ca și cum spune Cioran o dată mântuiți, ne-ar fi frică să nu fim dați deoparte
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Moartea lui Ghiță sugerează că nimeni nu e mai presus de lege. Caracterizarea lui Lică Sămădăul Lică Sămădăul, personaj secundar negativ, este un spirit malefic care exercită fascinație asupra celorlalte: "...e mai ales om aspru și neîndurat care știe toate înfundăturile, cunoaște pe toți oamenii buni și mai ales pe cei răi". Lică e un fel de stăpân absolut, peste locurile de la Moara cu noroc: "Eu voiesc să știu totdeauna cine umblă pe drum, cine trece pe-aici, cine ce zice
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]