10,369 matches
-
și supărarea lăsaseră urme adânci pe fața lui. Au mâncat târziu, în timp ce priviri furișe se strecurau de la unul la altul, fără a cunoaște ce motiv are fiecare să tacă. - Ți‑ai dat demisia de la restaurant? a întrebat el după ce a înghițit cu greu ultimele îmbucături. - Demisia?! a exclamat Amalia surprinsă, făcând ochii mari. Ce ți‑a venit cu așa întrebare? Nu te înțeleg... - Păi cum, mama dracului, faci față ca să te bâțâi cu țâțele goale la bară? a izbucnit Gabriel pe
CHEMAREA DESTINULUI (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_1_.html [Corola-blog/BlogPost/355599_a_356928]
-
Credeam că ești femeie serioasă. Ești o târâtură, asta ești! Amalia a amuțit la această acuzație neașteptată și, mai ales, nemeritată. Era lovită direct, cu brutalitate, fără menajamente și a dorit în clipa aceea să se deschidă pă-mântul, s‑o înghită. L‑a privit lung, surprinsă, derutată, descurajată. Nu știa ce să facă, ce să spună. Era uluită de ura de pe fața lui și de cuvintele ce parcă i‑au vuit în ureche și i‑au lovit obrazul, sfârtecându‑le. S
CHEMAREA DESTINULUI (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_1_.html [Corola-blog/BlogPost/355599_a_356928]
-
cunoșteau. La mijlocul podului a scăpat volanul și a zburat... a zburat și tânărul deasupra trambulinei într-o poziție de statuetă albastră, peste inundația albă a zăpezii, își făcea ochi pentru taică său, vroia să zărească perimetrul apei care l-a înghițit, cu mașină cu tot, fără niciun pește prins. La mijlocul podului a scăpat volanul și a zburat peste bordură, botul mașinii îngropându-se în mâlul de pe fundul râului tulburat. Când să meargă și el, Cristian, în America, să-l cunoască personal
CONCURSUL DE SCHI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Concursul_de_schi_.html [Corola-blog/BlogPost/357250_a_358579]
-
Fața părinților, de durere, s-a lungit atunci până jos și mai departe, până la apa neagră și murdară. Privirile din ochi s-au tulburat, lumina era năpădită de o penumbră îndoliată. Umbra, fără să dea nimic în schimb, îi va înghiți anii adolescenței că a încercat să fie dumnezeul său propriu și a spus: iau prafuri! și a luat prafuri să violeze ziua cu vise contrafăcute. Nu știa că ani grei de pușcărie îl așteaptă cu canini de vampir și gheare
CONCURSUL DE SCHI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Concursul_de_schi_.html [Corola-blog/BlogPost/357250_a_358579]
-
clipe vor rămâne încă vii și că inimile lor vor continua să vorbească tainic și copleșitor cu inima Vasilicăi Tătaru. A plătit artista, în ziua aceea, o parte din impozite către gura căscată a gropii în care neliniștea, neajunsul, supărarea înghit zi cu zi lumea sărmană. Glasul ei, chipul ei s-au expus frumos, vrăjitor și au înduplecat viața să facă bacăuanilor ziua mai frumoasă decât cele dinainte și mai îmbunătățită cu speranțe, pentru ce urmează să vină! O hrană a
VASILICA TĂTARU. CÂNTECELE, O SĂRUTARE PE GÂND de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1470221130.html [Corola-blog/BlogPost/370616_a_371945]
-
vorbi în continuare: - Olicăă, neică ce-i la tine-n gură nici la dom plutonier de la manutanță nu văzui! Ai doi colți și ăia negri iar în cerul gurii o frumusețe de gomă sifilitică de mă mir că mai poți înghiți și nu dai pe nas toată ciorba. Hai, că m-ai dat gata! Nu-mi trecea prin cap în vecii vecilor că ai fi avut sifilis după cum te vedeam eu în pozele din cărți. Mde, riscurile meseriei... De păduchi nici
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
coadă de crocodil că aia-i cea mai fină. Doar de asta-i creștem și ne chinuim cu ei. Coada de crocodil se zbătu în stomacul insuficient antrenat al lui Verdunel, încercând să iasă afară, dar, de frica asteroidului, acesta înghiți rapid încă un pocal și se abținu să mai guste din mâncăruri. Ajutat mult de vinul băut, făcu o figură complet idioată începând chiar să moțăie. Cu exact o secundă înainte de a mai primi un asteroid în moacă un alt
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
a căror viață chiar că nu avea nici o importanță. Ce-i drept nici regele nu a urmat tratamentele propuse de Verdunel și a rămas tot restul vieții infectat cu paraziți intestinali, cu dureri groaznice de la gută, cu dificultăți de a înghiți și puțind mai ceva decât groapa cu lături a palatului, ceea ce nu l-a împiedicat s-o facă mereu pe Regele Soare. *** Verdunel se trezi într-o sală mare trântit în fața unui șemineu în care ai fi putut intra călare
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
merg pe dig unde se opresc în fața instalației cu ceas în formă de cadă. Roți propulsate de apă marchează ora și jumătatea. Mami, bunica și Scumpa merg printre mame îmbrăcate în culori de azur cu privirea pe copii lor care înghit apă carbogazoasă refrigerată sau mănâncă înghețată și chicotesc. Tați și bunici epuizați stau tolăniți pe șezlonguri sub cerul greu de azur. Mami, bunica și Scumpa sunt la capătul digului unde pescari amatori verifică orizontul. Pelicani stau pe parii din lem
PLATFORMA JAPONEZA DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 by http://confluente.ro/Platforma_japoneza_de_mariana_mariana_zavati_gardner_1376478693.html [Corola-blog/BlogPost/350288_a_351617]
-
și atunci își aminti că nici ea nu își întrebase mama niciodată de ce plânge. Își aminti cât de mult o durea când o auzea pe Ioana plângând și asocie durerea ei cu durerea copiilor , care poate sufereau la fel de mult. Își înghiți pe loc lacrimile, și cu un zâmbet larg care îi lumină întreaga față întrebă: - E toată lumea bine?...și îi îmbrățișă pe rând, radiind de fericire! Ultima pe care o îmbrățișă, a fost d-na Petrescu. Aceasta o cuprinse la pieptul
ÎNGER SAU DEMON PARTEA A DOUA, CAP I de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 by http://confluente.ro/flori_bungete_1487439348.html [Corola-blog/BlogPost/377351_a_378680]
-
sine, surprinsă: “aș fi înțeles dacă ar fi fost vorba de farmacii sau bănci, că prea s-au înmulțit ca ciupercile după ploaie, și-apoi câți și cine să se mai împrumute, sau câte hapuri de tot felul să mai înghiți, doar pentru a putea să supraviețui în ziua de azi? Dar chiar cabinetele stomatologice... Oare de ce se închid?” - se întrebă ea și în timp ce încerca să găsească o explicație fenomenului, urma unui zâmbet îi încolți în colțul gurii. “Te pomenești că
DILEMA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1443456784.html [Corola-blog/BlogPost/363368_a_364697]
-
mic ceea ce pare un paradox. -Ce legătură ai dumneata domnule Nimic cu geometria? -Mult mai mare decât îți vine să crezi. Eu am fost tratat ca nimic mai mare sau mai mic în algebră, capitolul limite. Geometria afină m-a înghițit cu sau fără voia ei. Până la completarea geometriei cu câmpuri vectoriale, cea mai mică măsură a unghiului a fost secunda de arc. Pe un meridian pământesc apreciat la 40000 km o secundă de arc are circumferința de peste 30 m. Un
POVESTE PENTRU MĂMICI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1441811426.html [Corola-blog/BlogPost/378205_a_379534]
-
este cu Iona? Adam: Ai citit și tu Cartea lui Iona? Lioara: Da, am citit. Adam (O ia de mână pe Lioara, se așează pe bancă și privesc stelele.) Imaginează-ți că cerul acesta negru e o mare învolburată ce înghite stelele. Lioara: A înghițit luna. Adam: Pe Iona. Lioara: Înseamnă că peste trei ore o să răsară luna? Adam: Spre dimineață, ca o regină albă, trecută în lumea celor ce nu mai au glas. Lioara: Și Iona a fost eliberat de
LIMBAJUL STELELOR de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1472670919.html [Corola-blog/BlogPost/375421_a_376750]
-
Ai citit și tu Cartea lui Iona? Lioara: Da, am citit. Adam (O ia de mână pe Lioara, se așează pe bancă și privesc stelele.) Imaginează-ți că cerul acesta negru e o mare învolburată ce înghite stelele. Lioara: A înghițit luna. Adam: Pe Iona. Lioara: Înseamnă că peste trei ore o să răsară luna? Adam: Spre dimineață, ca o regină albă, trecută în lumea celor ce nu mai au glas. Lioara: Și Iona a fost eliberat de acel monstru marin după
LIMBAJUL STELELOR de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1472670919.html [Corola-blog/BlogPost/375421_a_376750]
-
La rădăcini interogam numele noastre apoase. -Cine ești tu? Te întrebam, dar erai la același capitol, Cu împrejmuiri senzitive developai conținuturi, Mi-ai spus:- Sunt cumințenia mută a ispitelor, Să nu regretăm cele două sceptice săruturi. Cu lux de tăceri, înghițind umbre sinusoidale, Eram ruinați de un freamăt sub propriul drum, Nu era nici o urmă de ploaie, și nici de ninsoare, Ci doar enigma pur dumnezeiască a sufletului bun. Lilia Manole Referință Bibliografică: UMBRE SINUSOIDALE / Lilia Manole : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
UMBRE SINUSOIDALE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1478377766.html [Corola-blog/BlogPost/372716_a_374045]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > MAREA Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 280 din 07 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului O, mare, Mare albastră și misterioasă, Cu valuri sălbatice ce-nghit orizontul, Glasul tău plin de ispite, Mă cheamă în depărtări. Râu al nemărginirii, Cine-ți dăruiește viață În inima uscată a pădurii înghețate? Pământule-mamă, de câte milenii, Cântecele mele îți scaldă întinderile? Pământule, Iubitule, De-atâta vreme îți cutreier cărările
MAREA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Marea_0_1.html [Corola-blog/BlogPost/355533_a_356862]
-
Acasa > Stihuri > Semne > REVENIRE A CUVÂNTULUI DINTÂI Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1370 din 01 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului te iubesc și tac. tac și te iubesc așa cum o răspântie îți înghite pașii într-un bol închipuit plin de cântece în el poveștile horesc iar tu alegi calea de departe privesc băiețelul în pantaloni scurți cu traista de verbe zdrențuită împărțind globuri pline de joc în fiecare Naștere Înviere Moarte revenire regăsire
REVENIRE A CUVÂNTULUI DINTÂI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1412160678.html [Corola-blog/BlogPost/353070_a_354399]
-
cuvântului dintâi la dâmbul culorilor norii se destramă te privesc bărbatul matur cu zăpezile timpului tău pe tâmple în deplina iubire a Lui te iubesc și tac. tac și te iubesc acum nicicând mereu în bolul unui timp care ne înghite ștergându-ne de pe tabla codurilor cu pana păsării ghețurilor nesfârșite Anne Marie Bejliu, 29 septembrie 2014 Referință Bibliografică: revenire a cuvântului dintâi / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1370, Anul IV, 01 octombrie 2014. Drepturi de Autor
REVENIRE A CUVÂNTULUI DINTÂI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1412160678.html [Corola-blog/BlogPost/353070_a_354399]
-
dintr-o groapă în alta. Tot ce am clădit prin muncă aruncam într-o clipă în câte o groapă ivită pe drum. Mă împiedicam și groapa mă ademenea ca o sirenă. I-aș fi dat și ce nu aveam. Ea înghițea totul, iar eu rămâneam mut în fața neputinței și începeam o nouă construcție pentru o altă posibilă groapă. Ploaia aceea de vară cânta munca zadarnică și greșelile vieții mele. Ce greșeli? Am avut încredere în oameni și de câte ori aveam un petec
ÎMPĂCARE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1488117005.html [Corola-blog/BlogPost/384870_a_386199]
-
vrăbiile pe care le îngropam, închinându-mă, și uitarea în care intram pe furiș... Timpul, nisipul, apa, toate curgând... Eu, învățând tăcerea, Iubirea - venind ascuțit, încet ca un țipăt de cocor în lună, aerul pe care nu-l mai puteam înghiți și mai apoi ziua în care am înțeles că există timp cu adevărat, ca se poate muri, că nimic nu e veșnic și că aproape toate, toate se trec, mai puțin umbrele din trecut, că și crucile au umbra lor
DRAGOSTEA...CA O COAJĂ DE OU ÎNTR-O BATISTĂ de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 by http://confluente.ro/camelia_radulian_1427614584.html [Corola-blog/BlogPost/377206_a_378535]
-
acesteia întrepătrunsă cu a lor fără nici o discuție, dădeau dintr-una-n-tr-alta și-și frigeau creierii tot punându-se în locul lui Oprea, ce-ar fi făcut ei în locul lui că să se dea la fund, cum și unde că parcă l-a înghițit pământul, dac-o mai fi, dacă nu s-o fi prăpădit, era zilnic pe Iaz la poarta lui Mitică Buruiană sau în Braniște la Jugureanu să-i mai întrebe dacă n-au auzit, dacă n-au văzut, dacă nu s-
BASTARDUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bastardul.html [Corola-blog/BlogPost/372100_a_373429]
-
culoarea frunzei căzute: un nenorocit citron de crom... sau studiază cuvântul nespus, din pliscul unui guguștiuc mut!? Ei vorbesc puțin, respectând ecuația facerii: o gură la două urechi!? Apoi poetul coboară-n pivniță, în splendoarea tăcerii, unde se va închide, înghițind cheia! Își aduce trei buchete de trandafiri pentru galeria muzei... și fontul general va fi: trebuchet! Acum, ascultă cântecul din colivia mare, a celui mai mic colibri, speriat de subsol; poetul se va semna, cu fontul special: calibri! Nu-i
SUB ZODIA POETULUI de CRISTIAN POP în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/cristian_pop_1421847319.html [Corola-blog/BlogPost/372908_a_374237]
-
-n munte: nu ești izvor - peceți de nor porți precum Cain - pe frunte! ne mâi în turmă fără de urmă 'necați în zoi de oaie ne pierzi din poală slăvită boală - Nordul - din frig dă-n puroaie venim șchiopătând trei lumi înghițind - Sisiful din tine se miră: crai fii de scai lehamite trai urdoarea din clipă admiră tot zdrăngănești și măsluiești pendule pentru punte: n-ai legături decât cu furi sfruntați fără de frunte... zeu impostor mințind de zor arca făr' de busolă
DESCÂNTECE (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1464129585.html [Corola-blog/BlogPost/378983_a_380312]
-
Cruce ! E limpede că mâine ai să fii o umbră dureroasă cu brațe aplecate în uitare, cu stâlpul greu înfipt cu răutate într-o stâncă, cu taina frunții bolnavă de sudoare... Dar iată, iată marea disperare a timpului fugar ce-nghite lacomă secunde mituite de-o mână transcendentă... Ascultă-mă, nu vreau să mori și tu... destul că mie visele-mi sunt pradă închise-n temniță; și ce-ntuneric!... Tu să m-asculți pe mine și să nu vrei să mori
P R I E T E N E... de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1718 din 14 septembrie 2015 by http://confluente.ro/virgil_ursu_1442215191.html [Corola-blog/BlogPost/347170_a_348499]
-
Fiecare vers transformat în strune din sunete-a scos ultima asprime croind fericit tainice lagune în ritm și rime. Pleci din când în când pe-agitata mare în sărmana ta barcă șubrezită doar ca să înfrunți valurile care vor să te-nghită. Te-ntorci obosit. Un pirat aparte care-a strâns comori ce-i par inutile când vede mâhnit cum morarul Moarte macină zile. Anatol Covali Referință Bibliografică: Nu-ți pasă Cântec albastru / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1737
NU-ŢI PASÃ CÂNTEC ALBASTRU de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1443851715.html [Corola-blog/BlogPost/344419_a_345748]