23 matches
-
Tudorel că stau treburile în cetatea lui Izvoraș împărat. Uite cât sunt de semeți vitejii săi! Acela cu pieptul lat și căciula mare, ascuțită, este Țuguiatul. Celălalt, cu picioare uriașe și groase, cu buzduganul la spinare este Ciolănosul. Iar celălalt, înzăuat și cu sabia strălucitoare este Căpitan Vârtosu. Se gândi să-l salute pe Izvoraș-împărat. Să-l asigure de tot respectul și admirația...Care...Care ce? Cum să se apropie de alaiul său? Că lăncierii ăștia, dacă observă că se apropie
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1449605072.html [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
Tudorel că stau treburile în cetatea lui Izvoraș împărat. Uite cât sunt de semeți vitejii săi! Acela cu pieptul lat și căciula mare, ascuțită, este Țuguiatul. Celălalt, cu picioare uriașe și groase, cu buzduganul la spinare este Ciolănosul. Iar celălalt, înzăuat și cu sabia strălucitoare este Căpitan Vârtosu. Se gândi să-l salute pe Izvoraș-împărat. Să-l asigure de tot respectul și admirația...Care...Care ce? Cum să se apropie de alaiul său? Că lăncierii ăștia, dacă observă că se apropie
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1449605072.html [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
noi, maică iubitoare și amenințătoare, virgină, lascivă și crudă, leagăn, altar și sicriu, cu albastrul incredibil, ucigător și vital deopotrivă. Maternă și perversă, amăgitoare, eliberatoare și, totodată, sufocantă prin majestate, alinătoare prin grație. Dincolo și dincoace, munții cruciați, împăduriți cavaleri înzăuați în stânci musculoase, piatra colțoasă, aspru și bogat mușcătoare a crestelor năprasnic prăvălite în brațele mării. Țipetele nervoase ale pescărușilor, înfipte în imaginea chiparoșilor țâșnind mândru către cer, odată cu foșnetul apelor mării sub chila vaporului și cumințenia întipărită pe cer
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC, DAN C. MIHĂILESCU, OARE CHIAR M-AM ÎNTORS DE LA ATHOS?, EDITURA Editura Humanitas, BUCUREŞTI, 2012, 112 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1398681676.html [Corola-blog/BlogPost/347993_a_349322]
-
Acasa > Literatura > Proza > ALTER VERSUS EGO (2) Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Unu, cavalerul moldav al tristei figuri europene, s-a născut înzăuat, înaripat de noile idealuri euro, dornic să se îndrepte pe sine și pe ceilalți, să rectifice și să gestioneze natura, stăpânit de dorința de-a ieși din sine, de a identifica relativul cu absolutul, muritorul cu nemuritorul; în forul său
ALTER VERSUS EGO (2) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/costel_zagan_1452957179.html [Corola-blog/BlogPost/378580_a_379909]
-
de identificare, potrivit căreia arătarea respectivă poarte numele de „Mielul”. Preț de câteva clipe, uimirea mă înțepenește în fața „ansamblului sculptural”. E clar... Sunt conservator până în măduva oaselor, iar acest tip de artă nu e feblețea mea. Totuși, comparativ cu zdrenșăroșii înzăuați cu brațele încremenite în poziții stranii, din fața Secției de Pictură a Universității de Arte și Design, aici măcar știu ce înseamnă fiecare piesă. Supraviețuitoare ale tăvălugului timpului Cu un oftat ușor, mă pregătesc să părăsesc vechiul „Parc al poporului”. Multe
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1444059873.html [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
ca amantă și să se dedea la o formă de necrofagie rituală. Popor de călăreți războinici, popor creator al cavaleriei grele, au ca arme arcul, sabia scurtă și toporul cu două tăișuri sau Labrys. Și călărețul și calul erau complet înzăuate (cu zale) și se află la originea catafractelor. În termeni de resurse minerale, domeniul lor era bogat în aur și în cupru, pe care le foloseau pentru ornamente, dar sărac în argint și în fier. Nomazi, masageții practicau o agricultură
Masageții () [Corola-website/Science/337097_a_338426]
-
se numără moare// din sângeria mirare/ îndoită cu apă neîncepută, tămăduitoare/ dă-mi câte trei picături/ după fiece zi fără soare// altoiește-mi întrebările cu prejudecăți/ și ridică împrejurul inimii mele/ ziduri cenușii de cetăți// fă din tăcerile mele oști înzăuate/ și gătește-mi spaimele cu ii înflorate// seamănă-mă, seceră-mă, Doamne,/ mă fărâmă între două pietre de moară/ frământă-mă, dospește-mă și mă coace/ împarte-mă pe la conace/ dă-mă de suflet la vecine// nu-mi număra durerile
Simona Nicoleta Lazăr () [Corola-website/Science/316520_a_317849]
-
malul său din stânga, înspre aval, pătrunzând în adâncime, afundându-se cale de zile și zile întregi, prin zăvoaie și prin pâlcuri de pădure vârstnică și încâlcită, care transformau după-amiaza călătoare, în amurg. Curioși, băștinașii schismatici și hirsuți, le permiseseră papistașilor înzăuați să avanseze tactic o vreme, până când, îmboldiți de răsuflarea premergătoare a iernii și plictisiți, probabil, să-i tot iscodească, într-o vineri, pe la prânzișor și fără nici un fel de avertisment, declanșaseră atacul. Ambuscada lor devastatoare, reușise. Mândrii cavaleri ai Occidentului
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
de armura aceea vigilentă, înarmată, se înclină ceremonios în fața ei și spune: Îmi dai voie? Tăcerea valorează consimțământ! gândește Avocatul, în termeni pur juridici. Iar Bossul desprinde spada, scânteietoare ca oricalcul atlanților, din strânsoarea imponderabilă a celor două mănuși goale, înzăuate și o ridică în cumpănă pe deasupra scăfârliei, clătinând-o: De echilibrată, e echilibrată, ce să zic! comentează el. Chiar atunci, o umbră rotofeie se năpustește de-afară, în salturi mici și înfundate, până la mijlocul holului. Urmată de îndată, de o
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
face cu o compoziție propriu-zisă - fantasma foarte la modă într-o epocă obsedată de o structură atinge un apogeu în jurul anilor 1570 -, nici un plan de tip scolastic: opera iradiază ca un imens hohot de râs la adresa mașinilor de război medievale înzăuate în retorici aristoteliciene: chestiune, articol, obiecție, răspuns, soluție, numerotare, tot atâtea artificii în care Montaigne nu crede nici un moment. Acestei cazne conceptuale, el îi opune cuvântul liber, radios, detașat. își bate joc de sofisticăria pseudoștiințifică a celor din Evul Mediu
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
se rupe: Sfântă Fecioară, ocrotește-l, bolborosește ea, ocrotește-l... Buciumul de adunare îi acoperă ruga... 6 Podagra și ciuma Luminiș în pădure. Pe cărare, în marș forțat, cu zornăit de pinteni, apar boierii-oșteni, cu hatmanul Șendrea în frunte. Sunt înzăuați, cu platoșe, scuturi, coifuri, săbii, buzdugane tot harnașamentul de război. Fiecare poartă în spinare pe lângă cucura cu săgeți și un sac legat cu sfoară un fel de raniță, se pare destul de grea. Sunt prăfuiți, nădușiți și gâfâie, gâfâie să le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
un tun, un chervan, scuturi, un steag cu chipul Sfântului Gheorghe ucigând balaurul. De undeva, răzbesc strigăte, buciume, bubuituri, ropote. E tabăra oștirii în codrii Berheciului. Tatarii!! Aiasta ne mai lipsea! vociferează Stanciu, ce se apropie însoțit de câțiva boieri, înzăuați, cu săbii, cu scuturi, întorși dintr-o "Bătălie voinicească"... Vestea a căzut ca un trăsnet. Mare năpastă! gâfâie Vlaicu sprijinit în spadă. Când a auzit, Ștefan s-a făcut ca varul, îi pierise și graiul, săracu'... Eu i-am spus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
forfotă. Lumină! Lumină! Slujnicuțe în catrință, despletite, lipăie, dau buzna cu lumânări aprinse în odaia domnului. Pe scări, pe culoare, zăngănit de arme, zornăit ritmic de pinteni... Alaiul îl deschid copiii de casă cu făclii. După ei, intră vitejii boieri, înzăuați, legați pe ici, pe colo cu feși însângerate, osteniți-osteniți, somnoroși, dar veseli, gălăgioși... Vodă Ștefan, intră șchiopătând, înghesuit, sufocat de cei dragi, în cămeșoaie cum au sărit din pat: Doamna Maria lipită de el; Olena înghiontindu-se cu Petru pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
undeva stau oamenii la umbră Sau poate e o zi de sărbătoare Căci nu se vede nici măcar un câine Care să-i dea stăpânei ascultare. METOPĂ II Pe orizontul câmpului de luptă Pe tot pământul dac, vin năvălind Sălbaticele triburi Înzăuate În solzi metalici zăngănind. Pe câmpul pietrei, Împietrite stau Trupuri strivite sub copite iuți, Sarmați și daci, În zale sau În zdrențe, Din cei văzuți, știuți și neștiuți. Dar după ce cortina s-a lăsat Peste această mare scenă-a lumii
Editura Destine Literare by Livia Neamțu Chiriacescu () [Corola-journal/Science/76_a_330]
-
Constantin Țoiu Cel clasic, executat la Berlin, ce se poate vedea în mai toate școlile, ni-l arată pe Cantemir în armură, cu sceptrul în mînă sprijinit pe un teanc de cărți, cu hermina albă de domnitor lunecînd peste brațul înzăuat. Peruca (iluministă) îi învăluie capul puternic, expresiv. Ochii mari, atent-melancolici, nasul drept, hotărît, buzele cărnoase, chemînd plăcerile, reliefate de umbra fină din dunga bărbiei. La gît, o eșarfă de mătase, atîrnînd peste armură ca un fluture. Ciudat. Bărbăția imaginii nu
Portretul clasic by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8914_a_10239]
-
omul necăjit care trebuie musai ajutat. Umaniști, filantropi, făcători de bine, pomanageri, sfinți, asta sunt mai-marii noștri până se suie în gip. După aceea, pe șosele, avem imaginea adevărată a bestiilor feudale sub care trăim. Gipul e armura și calul înzăuat din înaltul căruia baronul se uită la iobagii buluciți în praf. Și pe urmă se duce și vorbește de solidaritate socială și de spiritul comunitar european care trebuie să ne anime. Tot auzim și vedem că societatea românească s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
plăcere obolul, am aflat excitat că-n volum vor fi nu doar gurmeți faimoși precum Pleșu și Liiceanu, ori gurmanzi insațiabili ca subsemnatul, dar și ghiduși zăpăcitori & consumatori ai celor cinci simțuri, de talia lui Emil Brumaru, laolaltă cu cavaleri înzăuați ca Neagu Djuvara, inși misterioși bucătărește și surprinzători papilar, precum Mircea Cărtărescu, Livius Ciocârlie, Radu Paraschivescu, Vlad Zografi și Marius Chivu, împreună cu felurite, baroc înfășurate doamne, în veci necorelabile deopotrivă cu ideea de gătit și cu cea de găteală: Ana
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Partea întâia Deasupra pânzei de aur așternută peste câmpie, un soare tomnatic cu luciri cuminți se sprijinea în toiagul razelor obosite ale chindiei, pe dealurile satului din potcoava pădurii. Înzăuată în pete multicolore, pădurea privea ocrotitor și nostalgic la satul aciuat acolo în vale. Aștepta nerăbdătoare parcă întoarcerea gospodarilor de la câmp - câți mai rămăseseră după urgia războiului - fiindcă liniștea o obosea și o întrista. Costăchel s-a oprit în zariștea
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
melc, Cotobelc. Iarna leapădă cojoace, Și tu singur în găoace! Hai, ieși, Din cornoasele cămeși! Scoate patru firișoare Străvezii, tremurătoare. Scoate umede și mici Patru fire de arnici; Și agață la feștile Ciufulite de zambile Sau la fir de mărgărint Înzăuatul tău argint... Peste gardurile vii Dinspre vii, Ori de vrei și mai la vale, În tarlale, Tipărește brâu de zale..." După ce l-am descântat, L-am pus jos Și-am așteptat... Înserase mai de-a bine; Crengi uscate, peste mine
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
privise în jos, la poalele dealului, acolo unde se întindea orașul. De ce ar fi vrut cavalerul să ia cu asalt orașul nu era limpede. Cu atât mai mult cu cât, în vremea construirii fortului și a făuririi legendelor despre cavaleri înzăuați, exista doar un pâlc de bordeie ai căror locuitori aveau două ocupații de căpetenie : să lucreze pământurile din jur și, din când în când, la chemarea trâmbițelor de pe creneluri, să-și adune odraslele și puținele vite, apoi să urce dealul
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
adori sau să hulești, după plac. Numai că erai silit să adori pe cine nu trebuia și să hulești pe cine nu merita. Trebuia să-l adori pe Satana, să te prosternezi în fața demonilor mânjiți cu sânge de animal și înzăuați cu podoabe drăcești. Liturghia se prefăcea, ca și obiectele de cult, într-un șir de scârnăvii, de obscenități pe care iluminații întunericului le psalmodiau pe nas. Iar noi eram nevoiți să repetăm, bătând mătănii. Și iată, într-o zi de
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
și pentru trup al acesteia. Însă ea se scaldă în egală măsură în atmosfera postbelică, identificându-se cu sex-simbolurile, cu bombele sexy etalate pretutindeni, în reviste și pe ecrane. Aceste două imagini pe care le are despre ea însăși fecioară înzăuată și "fata desfrânată unsă cu toate unsorile" nu se împacă, iar Leslie flirtează cu schizofrenia. Pentru a încerca să iasă din acest impas, din această contradicție absurdă, începuse să facă, asemenea atâtor americani albi, bogați și cultivați, ședințe de psihanaliză
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
singular al sugestiilor poetice ascunse în conceptele științifice, Ion Barbu va alege Verdele ca simbol al împlinirii nunții dintre Om și Soare, dintre Om și esența lui spirituală. Încarnarea Verdelui este iarba, "... din toate mai frumoasă" (Mod), "iarbă de abur înzăuat" (Suflet petrecut)". În monografia sa, Introducere în opera lui Ion Barbu (1935) (prima dedicată poetului), Tudor Vianu va observa afinitățile dintre poetul Nebănuitelor trepte și cel al Oului dogmatic: "Poet metafizician în toate ipostazele sale, deși de fiecare dată cu
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]