6 matches
-
purtat apoi până la si tua ția Înfloritoare pe urma laboratorului său. De o extracție necunoscută (nimeni n-a auzit-o vreodată pomenind de familia sau neamurile ei), am aflat mai târziu, de la intimii doctorului, că dna Robin fusese mai Înainte „șanteză“ la Galați, de unde vizionarul umanitarist, cum am văzut că era dr. Robin, o „sal vase“, după moda romantică de atunci, redând-o, cum se spune, societății, reabilitată, dar nu neîntinată. Foarte lăudabilă și nobilă faptă, desigur, dar care a dus
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de Capșa, țigăncile florărese fru moase, ispititoare și curvance cu boierii, celebrate de Luchian În tabloul său faimos „Safta florăreasa“. Rozina fusese depravată de acest unchi al ei și, fiind alungată de familie, și-a luat lumea În cap ajungând șanteză la „Tana sachi“ din Iașii de acum patruzeci de ani, de unde a scos-o avocatul Alfons Herovanu, instalând-o În oraș pentru uz exclusiv. În asemenea situație, Rozina devenise clienta atelierului de croitorie al soacrei mele, buna noastră Mamaia de la
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și mă pupase pe ceafă, zicând: "Dublez singurătatea cu un sărut". Vers de geniu, rămas doar în memoria mea. Mai erau și poeți de ocazie, printre noi... Țin minte, unul, după o întâlnire de pomină, pe la Huși... Vaslui, făcuse așa: Șantezei colosale, de viță, din Vaslui, Cu victime, triumfuri, comportament haihui, E drept că e din fire întrucâtva lejeră, Dar noi o adorăm, și-așa, fiind prosperă.
Întîmplări by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16056_a_17381]
-
marxism-leninismului. Salvarea mi-o găsisem mai departe în poezie. Nu scriam numai versuri grave, filosofice, pedante, dar și o lirică ocazională, superficială, cum îi adresasem unei artiste de 1 martie 1959, acest catren jucăuș. Nu merită, dar îl citez, totuși: Șantezei de renume ce vine din Focșani, Cu victime, triumfuri și vin, precum și bani, E drept că e din fire întrucâtva lejeră, Dar noi o adorăm ș-așa, fiind prosperă. Erau simple exerciții încercând să alunge monotonia existenței apăsătoare ce se
Variații pe aceeași temă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15874_a_17199]
-
cu nepăsare, Griji n-are, oh, mama mea... Sandu a turnat în pahare, le-a dat și țiganilor: - Beți, mă, de sufletu nostru, că mâine-poimâine ne prăpădim! Guriștii sorbiră vinul și iar zdrăngăniră coardele. Piele și Paraschiv se uitau la șanteze. Pe scenă ieșiseră vreo cinci femei, abia acoperite de rochiile scurte. Aveau pulpele goale și dansau după sunetele unui pian. Negustorii se prăpădeau privind. Ele băteau podelele murdare cu tocurile pantofilor în același timp, se lăsau pe vine, săltau din
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
de iederă roșie și leandrii țepeni de la intrare. - Pă care-o iei, Nicule? întrebă Mînă-mică. - P-a din dreapta, de are aluniță la genunchi. - Mama lor de coarde, mi-a venit zbânțul... 282 Se ridicară clătinîndu-se și se apropiară de scenă. Șantezele începură să joace mai cu foc și, când cortina de pânză decolorată căzu peste capetele lor, fugiră repede în grădină la gagii. Pungașii opriră două și le luară la masa lor. Nu se supăra Bozoncea. În zori, au lăsat bacșiș
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]