81 matches
-
acuzată de analiști și reporteri că ar face propagandă pentru guvernul Qatarului. Acuzațiile vin și din partea unor foști angajați ai agenției. Aceasta este percepută ca având o orientare islamistă, promovând Frăția Musulmană, sprijinind sunnismul și având o reacție negativă față de șiism în reportajele difuzate ce țin de conflictele regionale. Viziunea antioccidentală este o altă acuzație de pe lista instituției, care susține că aceasta prezintă toate părțile conflictului, atât a Irakului, cât și a Iranului. Al Jazeera Satellite Channel, cunoscută și ca AJA
Al Jazeera () [Corola-website/Science/314650_a_315979]
-
s-a născut în Kufa (unul dintre primele centre ale învățaților musulmani; principalul centru al șiismului și a diviziunilor sale) în 699 d. Hr. și a murit în 767 d. Hr. într-o închisoare din Bagdad. Bunicul său, Zuta se spune că ar fi venit din Kabul la al-Kufa (Irak), unde s-a stabilit după ce a
Abu Hanifa () [Corola-website/Science/331934_a_333263]
-
numele moscheei. În fiecare an se estimează un număr de aproape 120 de milioane de musulmani ce vin să viziteze moscheea. Împreună cu moscheile din Mecca, Medina, Karbala și Ierusalim, moscheea imamului Ali face parte din cele cinci locuri sfinte ale șiismului.
Moscheea Imamului Ali () [Corola-website/Science/330748_a_332077]
-
culminând cu întâlnirea cu slava divină ("ʼšrăq"). După cucerirea mongolă în secolul XIII, pe ruinele fostelor școli filosofice au apărut case de derviși. Yves Thoraval semnalează continuitatea fundamentelor suhrawardiene, care ,exercită și acum o influență profundă asupra gândirii mistice din cadrul șiismului iranianʼʼ. Mai târziu, așa cum Henry Corbin relatează în ,Omul și îngerul săuʼʼ la începutul perioade safavide (secolul XVI) gândirea suhrawardiană s-a reflectat în lucrările unor maeștri spirituali ai Școlii din Ispahan, precum Mīr Damad și Molla Șadră. Totodată de
Sohrawardi () [Corola-website/Science/331119_a_332448]
-
și pe Mollă Hădī Sabzavărī. O altă direcție demnă de menționat ar fi și influența asupra operei lui Shayḫ ʼAḥmad Aḥsaʹī, fondatorul școlii Shaykhī care după sfârșitul secolului XVIII a reprezentat efortul cel mai original de creație spirituală din sânul șiismului modern. .
Sohrawardi () [Corola-website/Science/331119_a_332448]
-
șūfī, se regăsesc o serie de elemente preislamice introduse de populațiile turcice influențate de diverse sisteme religioase precum șamanismul, maniheismul, budhhismul, creștinismul. În zona Balcanilor, doctrina ordinului prezintă concepții nestoriene și neoplatoniste. Unele grupuri Bektași promovau o formă foarte asemănătoare șiismului duodeciman, în special, începând cu secolul XVI, când se impune, în est, dinastia safavidă. Astfel Bektașī-i sunt adepți ai teoriei imamatului, venerându-i pe cei 12 imami, descendenți ai lui ‘Alī ibn Abī Țălib (ginerele Profetului) și ai Fatimei. Printre
Ordinul Bektași () [Corola-website/Science/329186_a_330515]
-
Mișcarea karmațiană reprezintă una dintre școlile șiite, fiind fondată de Ḥamdăn Qarmaț. Șiismul este o ramură a islamului predominantă în Iran (95%), in Azerbaidjan (85%) și Irak (65%), reprezentând 10-20% din numărul total de musulmani. Șiiții (ar.: "شيعة علي, šī‘at ‘Ali", partidul lui ‘Ali) sunt urmașii partizanilor lui "’Ali", văr și ginere
Karmațienii () [Corola-website/Science/329061_a_330390]
-
at ‘Ali", partidul lui ‘Ali) sunt urmașii partizanilor lui "’Ali", văr și ginere al profetului Muhammad. El este totodată cel de-al patrulea calif bine-călăuzit (656-661) și primul imam șiit, reprezentând astfel legitimitatea casei Profetului (ar.: "أهل البيت , "Ahl al-bayt""). Șiismul are la bază învățăturile Coranului, precum și învățăturile profetului Muhammad atestate de "hadīth-uri" islamice (termen redat prin "tradiții") sau de alte cărți precum "Nahj al-Balagha" Una dintre instituțiile de bază ale șiismului este manifestarea credinței față de cel pe care comunitatea religioasă
Karmațienii () [Corola-website/Science/329061_a_330390]
-
astfel legitimitatea casei Profetului (ar.: "أهل البيت , "Ahl al-bayt""). Șiismul are la bază învățăturile Coranului, precum și învățăturile profetului Muhammad atestate de "hadīth-uri" islamice (termen redat prin "tradiții") sau de alte cărți precum "Nahj al-Balagha" Una dintre instituțiile de bază ale șiismului este manifestarea credinței față de cel pe care comunitatea religioasă îl consideră îndreptățit să dețină autoritatea legală ("wilăya"), respectiv un imam descendent al lui 'Ali. Imămatul (ar. "إمامة" ) reprezintă instituția șiită spirituală și politică, transmisă prin desemnare divină de la profet, trecând
Karmațienii () [Corola-website/Science/329061_a_330390]
-
al-Husayn ai cărui descendenți sunt cei mai venerați. Dogma imamului a devenit astfel o componentă esențială a credinței șiite. Chiar și astăzi este principala deosebire între islamul șiit și cel sunnit, dar și între școlile ce s-au desprins din șiism: duodecimani (ar. "اثنا عشرية , Iṯna 'ašarīya"); septimani (sab'īya) sau ismailiți (ar. "الإسماعيلية , al-Ismăʿīliyya" )cu subsectele: karmații, asasinii, adepții lui Aga Khan și druzii; zaydiți. Se consideră că imamul nu a murit, ci se află temporar intr-o stare de
Karmațienii () [Corola-website/Science/329061_a_330390]
-
restaurat. În anul 1150 sultanul Sanjur, din dinastia Selgiucidă a renovat sanctuarul, transformândul în moschee, după vindecarea miraculoasă a fiului său în altar. Moscheea a fost extinsă în anul 1310 sub patronajul lui Muhammad Khodabande, un lider mongol convertit la șiism. În anul 1333 marele explorator Ibn Battuta a vizitat orașul Mashhad și a scris în jurnalul său de călătorie că orașul este plin de pomi fructiferi iar deasupra sa se vede un dom uriaș cu ziduri colorate, referinduse la moschee
Moscheea Imamului Ridha () [Corola-website/Science/331978_a_333307]
-
ar fi fost omorâți. Procesul a fost unul destul de rapid, deoarece la mijlocul secolului al XVI-lea, Iranul era deja o țară șiită și devenise oarecum izolată între vecinii sunniți. Deși procesul de convertire a durat în total aproximativ un secol, șiismul nu a devenit confesiunea predominantă pe tot teritoriul Iranului de azi și nici pe teritoriul controlat de dinastia Safevidă. Șiismul a prins mai ales la persanofoni, dar au fost dificultăți în convertirea celorlalte naționalități (kurzi, arabi, turcofoni, baluchi). Convertirea a
Convertirea Iranului la islamul șiit () [Corola-website/Science/335262_a_336591]
-
țară șiită și devenise oarecum izolată între vecinii sunniți. Deși procesul de convertire a durat în total aproximativ un secol, șiismul nu a devenit confesiunea predominantă pe tot teritoriul Iranului de azi și nici pe teritoriul controlat de dinastia Safevidă. Șiismul a prins mai ales la persanofoni, dar au fost dificultăți în convertirea celorlalte naționalități (kurzi, arabi, turcofoni, baluchi). Convertirea a avut accente de agresivitate, în anumite perioade refuzul la convertirea putea fi pedepsit pe loc cu moartea. Pentru a verifica
Convertirea Iranului la islamul șiit () [Corola-website/Science/335262_a_336591]
-
persanofoni, dar au fost dificultăți în convertirea celorlalte naționalități (kurzi, arabi, turcofoni, baluchi). Convertirea a avut accente de agresivitate, în anumite perioade refuzul la convertirea putea fi pedepsit pe loc cu moartea. Pentru a verifica dacă populația a trecut la șiism, șahul avea multiple metode de verificare. Una consemnată de istorici se referă la faptul că unii agenți ai șahului se plimbau prin locuri publice și îi blestemau pe primii trei califi, pe inamicii lui Ali sau pe sunniți în general
Convertirea Iranului la islamul șiit () [Corola-website/Science/335262_a_336591]
-
convertire a fost unul lent, preponderent benevol din partea non-șiiților. Următorii doi șahi care i-au succedat (Safi I între 1629-1642 și Abbas II între 1642-1666) au rămas cunoscuți drept cei mai intoleranți Safevizi, ei inițiind extinderea procesului de convertire la șiism și a non-musulmanilor. Cea mai afectată minoritate din Iran a fost cea a evreilor. Pentru opoziția la convertire, pedeapsa aplicată era fie moartea, fie scoaterea ochilor, după caz. La data ocupării Tabrizului de către Ismail I, în toată regiunea se găsea
Convertirea Iranului la islamul șiit () [Corola-website/Science/335262_a_336591]
-
religios dintre arabii sunniți din centrul Irakului și arabii șiiți din sud. Afganistanul modern a apărut ca urmare a conflictului de care afganii l-au avut cu autoritatea șiită din Iran. Când autoritățile safevide au încercat să impună cu forța șiismul în teritoriile locuite de afgani, aceștia s-au revoltat, iar conflictul cu Iranul a căpătat o conotație de conflict religios, mai mult decât de conflict între vasali și puterea suzerană. Mișcările de protest au început în timpul domniei șahului Sultan Husayn
Convertirea Iranului la islamul șiit () [Corola-website/Science/335262_a_336591]
-
în perioada modernă. Încercarea de a reveni la sunnism a fost făcută chiar de primul șah care a succedat dinastia Safevizilor. Este vorba despre Nader, care a demarat o serie de politici în acest sens. A încercat o integrare a șiismului în sunnism și declararea sunnismului ca religie de stat. Deja, populația majoritară era șiită, iar aceste măsuri s-au lovit de opoziția locuitorilor Iranului. După ce a declarat sunnismul ca religie de stat, Nader a confiscat mare parte dintre averile clericale
Convertirea Iranului la islamul șiit () [Corola-website/Science/335262_a_336591]
-
eul său individual lui Dumnezeu. Cu toate acestea, majoritatea musulmanilor îl considera pe sufi, un musulman pios, respectat chiar dacă nu toate convingerile și practicile sale sunt înțelese pe deplin. Se poate pune întrebarea dacă există vreo legătură între sufism și șiism, cu alte cuvinte, dacă există o predielctie specială a șiiților pentru misticism. Cu toate că este vorba de relații foarte complexe, se poate răspunde afirmativ la întrebare, în măsura în care interpretarea mai esoteric a Revelației în șiism este apropiată de cea a misticilor. S-
Mistica islamică () [Corola-website/Science/330048_a_331377]
-
dacă există vreo legătură între sufism și șiism, cu alte cuvinte, dacă există o predielctie specială a șiiților pentru misticism. Cu toate că este vorba de relații foarte complexe, se poate răspunde afirmativ la întrebare, în măsura în care interpretarea mai esoteric a Revelației în șiism este apropiată de cea a misticilor. S-a vorbit, pe de altă parte, despre înclinația pentru sufism existent în anumite zone ale teritoriului islamului, pornindu-se și de la faptul că în regiunile respective islamul a pătruns la început sub forma
Mistica islamică () [Corola-website/Science/330048_a_331377]
-
acesta era în permanentă căutare de erezii.Ibn al-Jawzi a atacat și a susținut persecuțiile împotriva celor despre care considera că se abăteau de la normele stricte ale islamului conservator. A fost un critic al sufismului și al teologilor care practicau șiismul. Atitudinea sa i-a adus numerose polemici. Puterea sa în cadrul societății din Bagdad s-a datorat în principal relațiilor sale bune cu califii și consilierii acestora. Arestarea vechiului său prieten, Ibn Yunus, în 1194 a marcat finalul carierei sale și
Ibn al-Jawzi () [Corola-website/Science/331933_a_333262]
-
i (Arabă: النزاريون "an-Nizăriyyūn; Nezări Ismaʿilis") fac parte din comunitatea șiiților Ismailiți (Arabă: الإسماعيلية "al-Ismăʿīliyya"; Persană: اسماعیلیان ). i și Musta’iliții sau "Țayyibī Mustaʿlī (Mustaʿlian Țayyebi Ismaʿilis)" reprezintă astăzi principalele ramuri ale șiismului Ismailit. La momentul actual, terminologia de Nizariți este asociată primordial adepților lui Aga Khan. În urma declinului dinastiei Ismailite fatimide și a morții Imamului Abu Tamim Ma’add al Mustansir Billah, cunoscut ca al-Mustansir (Arabă المستنصر) în 1094, un grup al
Nizariți () [Corola-website/Science/333603_a_334932]
-
prin imam se mai înțelege că este cel care îi conduce pe creștinii musulmani la rugăciune. Se poate spune că imamul este sinonim cu noțiunea de ‘’calif’’. Majoritatea iranienilor siiți, în jur de 89&, aparțin comunității cunoscute sub numele de șiismul duodeciman, care cred în doisprezece conducători succesivi, imamii. Cuvântul imam are două înțelesuri în șiismul duodeciman. Primul este acela de conducător , îi conduce pe ceilalți la rugăciune, ca și în sunnism, iar al doilea sens îl numește pe imam ca
Cei doisprezece imami () [Corola-website/Science/329441_a_330770]
-
rugăciune. Se poate spune că imamul este sinonim cu noțiunea de ‘’calif’’. Majoritatea iranienilor siiți, în jur de 89&, aparțin comunității cunoscute sub numele de șiismul duodeciman, care cred în doisprezece conducători succesivi, imamii. Cuvântul imam are două înțelesuri în șiismul duodeciman. Primul este acela de conducător , îi conduce pe ceilalți la rugăciune, ca și în sunnism, iar al doilea sens îl numește pe imam ca fiind unul dintre cei doisprezece succesori ai profetului. Pentru a înțelege sensul aparte al cuvântului
Cei doisprezece imami () [Corola-website/Science/329441_a_330770]
-
ceilalți la rugăciune, ca și în sunnism, iar al doilea sens îl numește pe imam ca fiind unul dintre cei doisprezece succesori ai profetului. Pentru a înțelege sensul aparte al cuvântului imam, este necesar să se știe diferența fundamental între șiism și sunnism. Profetul Muhammad a avut trei roluri importante, și anume: el a fost cel cel prin intermediul căruia Dumnezeu a revelat Coranul . Totodată, a fost conducătorul primei comunități islamice, el a fost cel care a pus în aplicare shari’a
Cei doisprezece imami () [Corola-website/Science/329441_a_330770]
-
cincilea Imam. La Medina, el îi învața pe oameni. Unul dintre învățații săi a fost Abu Hanifa, fondatorul uneia dintre cele patru școli de jurisprudență. De la Ja’far s-au păstrat cele mai multe tradiții. Importanta sa este atât de mare pentru șiismul duodeciman, încât una dintre școli a fost denumită Scoala Ja’fari. Musa a trăit în perioada lui Al Mansur și Harun Al Rashid și este fiul celui de-al șaselea Imam. Și-a petrecut și marea parte a vieții la
Cei doisprezece imami () [Corola-website/Science/329441_a_330770]