35 matches
-
personalități din lumea muzicii și a cinematografiei, designeri, precum și un public exclusivist! Pentru că ne dorim o seară cu totul specială, vor fi prezente alături de noi persoane publice precum Delia Matache, Mihai Bendeac, Andreea Popescu, Marian Vasilescu, Geta Voinea dar și șoșii ale starurilor de la Hollywood - Brad Pitt& Angelina Jolie care, si de această dată, vor anima atmosferă, vor oferi autografe și vor face fotografii cu invitații. Cum o seară de Oscar nu poate exista fără premii, acestea vor fi acordate din partea
Finnish Cocktail amp; Club celebrates by http://www.zilesinopti.ro/articole/6617/finnish-cocktail-club-celebrates [Corola-blog/BlogPost/98791_a_100083]
-
Untul înlocuiește uleiul, în rețetele marilor gurmazi, deoarece da un gust deosebit preparatelor. Dar, ghinion, are un conținut ridicat de grăsimi saturate și colesterol. Gustul bun al prăjiturilor, sau al lasagnelor este dat de ouăle din compoziția cremei, sau a șoșului bechamel. Consistentă cremoasa a brânzei este dată de grăsimi, în special de cele saturate. Așadar, alege o brânză mai degresata, chiar dacă gustul ei nu va mai fi la fel de bun. Ficățeii, înghețată, laptele, margarina, cănd cumperi lapte, alege un sortiment cu
Cercetătorii au descoperit uleiul-remediu dovedit științific: reduce colesterolul rău și ne scapă de infarct by Cristina Alexandrescu () [Corola-website/Journalistic/104651_a_105943]
-
Vermești Orașul DĂRMĂNEȘTI Localitate componentă: Dârmănești Sate ce aparțin orașului: Dărmăneasca, Lapoș, Păgubeni, Plopu, Sălătruc Comuna Berzunți Sate: Berzunți, Buda, Dragomir Comuna Măgirești Sate: Măgirești, Prăjești, Șesuri, Stănești, Valea Arinilor Comuna Poduri Sate: Poduri, Bucșești, Cernu, Cornet, Negreni, Prohozești, Valea Șoșii Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 8 Comuna Agăș Sate: Agăș, Beleghet, Cotumba, Coșnea, Diaconești, Goioasa, Preluci, Sulța Comuna Ardeoani Sate: Ardeoani, Leontinești Comuna Asău Sate: Asău, Apa Asău, Ciobănuș, Lunca Asău, Păltiniș, Straja Comuna Balcani Sate: Balcani, Frumoasa
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
7 sau 11. Modul de condiționare nu influențează clasificarea acestor produse, care sunt adesea prezentate în cutii sau în alte recipiente închise ermetic. Toate aceste produse, întregi, bucăți sau sfărâmate, pot fi conservate în stare naturală, sau chiar preparate cu ajutorul șoșului de tomate sau cu ajutorul altor ingrediente, pentru a fi consumate imediat. De asemenea, pot fi omogenizate sau amestecate între ele (salate). Poziția cuprinde, printre altele: 1) Măslinele, făcute comestibile printr-un tratament special cu o soluție diluata sodica sau printr-
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166481_a_167810]
-
absida are planul pătrat, decroșată pe laturile de nord și sud față de linia longitudinală a pereților navei. Spre deosebire de alte biserici din zonă, la Ciuntești s-au folosit bârne rotunde și scurte. Din doi în doi metri se află câte un „șoș” în care se prind capetele bârnelor orizontale. Toate bârnele din perete sunt tăiate numai cu toporul. Cu toporul au fost făcute și „vișuiturile”, un fel de uluc, în care se prind „coarnele” acoperișului de cosoroabă. Când construcția a fost gata
Biserica de lemn din Ciuntești () [Corola-website/Science/317692_a_319021]
-
Poduri (în germană "Podúr") este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Bucșești, Cernu, Cornet, Negreni, Poduri (reședința), Prohozești și Valea Șoșii. Comuna se află în partae central-vestică a județului, pe malul drept al Tazlăului Sărat acolo unde primește apele afluenților săi Brănești, Valea Șoșii, lângă orașul Moinești; estul comunei se află în bazinul hidrografic al Cernului, un alt afluent al Tazlăului
Comuna Poduri, Bacău () [Corola-website/Science/300693_a_302022]
-
în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Bucșești, Cernu, Cornet, Negreni, Poduri (reședința), Prohozești și Valea Șoșii. Comuna se află în partae central-vestică a județului, pe malul drept al Tazlăului Sărat acolo unde primește apele afluenților săi Brănești, Valea Șoșii, lângă orașul Moinești; estul comunei se află în bazinul hidrografic al Cernului, un alt afluent al Tazlăului. Este străbătută de șoseaua județeană DJ117, care o leagă spre vest de Moinești (unde se termină în DN2G) și spre sud de Berzunți
Comuna Poduri, Bacău () [Corola-website/Science/300693_a_302022]
-
netă , % Clorura de sodiu, % Aciditate totală, în acid acetic, % max. Staniu, mg/ kg max. Plumb 38 FIȘA DE LUCRU NR.5.3. Proprietăți organoleptice la zacusca tabelul 5.6. Aspectul recipientelor borcane -la exterior -la interior Aspectul conținutului Culoare legumele șoșului Miros și gust Consistentă Părți necomestibile Corpuri străine Proprietăți fizice și chimice tabelul 5.7. Caracteristici Condiții de admisibilitate Conținutul total de legume, raportat la masa netă , % Clorura de sodiu, % Aciditate totală, în acid acetic, % max. Staniu, mg/ kg max.
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
g, corespunzătoare la 1ml NaOH 0,1n; V - cantitatea de NaOH 0,1 , folosit la titrare, ml; V1 - volumul balonului cotat, ml; V2 - cantitatea soluției luate pentru titrare, ml; m - masă probei luate pentu analiza, g. Determinarea acidității totale a șoșului Modul de lucru Într-un balon cotat de 250 ml se introduc 1,5...2,5 g sos, se aduce cu apă la semn, se agită puternic și se lasă în repaus timp de 30 minute, agitând din când în
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
acoperișului joacă un rol însemnat în construcția butei, adică a structurii de lemne culcate și închetorate, golurile casei sunt făcute în așa fel încât încălecarea pieselor lor verticale să nu împiedice presarea egală a lemnelor din pereți. Din acest motiv șoșii ușilor, cadrele frumoaselor ferestre și stâlpii intră cu cozile lor atât în lemnele de desubtul lor cât și în cele de deasupra lor. Aparatul de încălzit apare astăzi spălat de apele pătrunse prin acoperiș. Pe locul cuptorului se pot distinge
Muzeul din Cizer () [Corola-website/Science/312484_a_313813]
-
Valea Șoșii este un sat în comuna Poduri din județul Bacău, Moldova, România. Numele satului vine de la Pârâul Șoșa, care la rândul său vine din termenul maghiar sós ""șoș"", adică sărat (de-a lungul pârâului Șoșa sunt mai multe slatini, unele dintre
Valea Șoșii, Bacău () [Corola-website/Science/300711_a_302040]
-
Valea Șoșii este un sat în comuna Poduri din județul Bacău, Moldova, România. Numele satului vine de la Pârâul Șoșa, care la rândul său vine din termenul maghiar sós ""șoș"", adică sărat (de-a lungul pârâului Șoșa sunt mai multe slatini, unele dintre ele utilizate în prezent). Localitatea Valea Șoșii este situată în partea central-vestică a județului Bacău și este străbătută de pârâul Șoșa. În secolul al XIX-lea satul
Valea Șoșii, Bacău () [Corola-website/Science/300711_a_302040]
-
din județul Bacău, Moldova, România. Numele satului vine de la Pârâul Șoșa, care la rândul său vine din termenul maghiar sós ""șoș"", adică sărat (de-a lungul pârâului Șoșa sunt mai multe slatini, unele dintre ele utilizate în prezent). Localitatea Valea Șoșii este situată în partea central-vestică a județului Bacău și este străbătută de pârâul Șoșa. În secolul al XIX-lea satul apare cu următoarele denumiri: "Șoșanii, Valea Șoașei" (1892), Valea Șoșii (1913, 1917, 1926), sat, com Lucăcești (Decret 1929), sat com.
Valea Șoșii, Bacău () [Corola-website/Science/300711_a_302040]
-
multe slatini, unele dintre ele utilizate în prezent). Localitatea Valea Șoșii este situată în partea central-vestică a județului Bacău și este străbătută de pârâul Șoșa. În secolul al XIX-lea satul apare cu următoarele denumiri: "Șoșanii, Valea Șoașei" (1892), Valea Șoșii (1913, 1917, 1926), sat, com Lucăcești (Decret 1929), sat com. Bucșești (MO 1930), sat com. Podurile (1931, Dec.1932, Împ. Adm: 1943; 1950; 1952; 1956; 1965, Legea 1968); În partea de est a satului, pe pârâul Șoșa, în locul numit ""Hârtoape
Valea Șoșii, Bacău () [Corola-website/Science/300711_a_302040]
-
1810, 1815, 1817, 1818, 1836, 1840, satul nu mai era; include trupul de moșie Cotul lui Frunză (1837) și trupul de moșie Ciceiul (?) (1837, 1870); înglobat în satul Podurile (1846, 1856), unde nu mai apare moșie. Pe teritoriul satului Valea Șoșii au fost descoperite și cercetate arheologic așezări preistorice din eneolitic, din cultura Cucuteni (mil. V a.Chr.), amplasate în punctele: ""Dealul Păltiniș"", „"La Slatină"” - ""Grădina Iscu"" (așezare Cucuteni A, descoperită de dr. Ion Mareș de la Muzeul Bucovinei din Suceava)) și
Valea Șoșii, Bacău () [Corola-website/Science/300711_a_302040]
-
se judecă pentru pământurile amintite, respectiv cele schimbate de Vasile Mariș și sora sa Anița (fiii lui Dumitru Mariș), cu Ioan Mariș și Luca Mariș, cercetarea fiind făcută de către ispravnicul de ținut Iordachi Mariș. Măzănăeștii este numele moșiei de lângă Valea Șoșii, Luca Mariș fiind locuitor din Valea Șoșii . Recensământul populației Moldovei, din anii 1772-1773 și din 1774, efectuat de către armata rusă condusă de generalul Rumianțev, care ocupase Moldova, consemnează satul ""Podurile-Răzășești"", toată suma caselor fiind de 101, cu trei popi (Preotul
Valea Șoșii, Bacău () [Corola-website/Science/300711_a_302040]
-
schimbate de Vasile Mariș și sora sa Anița (fiii lui Dumitru Mariș), cu Ioan Mariș și Luca Mariș, cercetarea fiind făcută de către ispravnicul de ținut Iordachi Mariș. Măzănăeștii este numele moșiei de lângă Valea Șoșii, Luca Mariș fiind locuitor din Valea Șoșii . Recensământul populației Moldovei, din anii 1772-1773 și din 1774, efectuat de către armata rusă condusă de generalul Rumianțev, care ocupase Moldova, consemnează satul ""Podurile-Răzășești"", toată suma caselor fiind de 101, cu trei popi (Preotul Gligoraș, Popa Sandul, Popa Ifrim), 10 diaconi
Valea Șoșii, Bacău () [Corola-website/Science/300711_a_302040]
-
Plasa Muntele Satul Valea Șoșei: Clădiri 293; Gospodării, menaje 281; Locuitori: populația statornică 1257; Întreprinderi comerciale și industriale 9. Forma de relief este dominată de interfluvii sculpturale, relativ plane, cu altitudini medii de 400m, care aparțin neogenului. Teritoriul satului Valea Șoșii este drenat de pâraiele Șoșa, Secătura, Săratului și Cernu. Vegetația spontană este alcătuită din păduri de foioase, pajiști și terenuri agricole. La poalele Munților Berzunți se găsesc multe izvoare cu apă rece, șipote, foarte bună de băut, pe care locuitorii
Valea Șoșii, Bacău () [Corola-website/Science/300711_a_302040]
-
biserica de lemn. La exterior, lângă altarul bisericii se află o cruce de piatră cu inscripție chirilică, Polcovnicul (echivalent gradului de colonel, în armata rusă țaristă) Trofor, mort în 1848); În 1875 ete amintit preotul Alexandru (Grigore) Iscu din Valea Șoșii și dascălul Luca Mareș, absolvent al seminarului din Roman - călugărit la Schitul Sf. Sava din Berzunți, acolo fiind înmormântat, fiul său Ion Mareș a fost dascăl la biserica din Valea Șoșii. Preoții care au slujit la Biserica din Valea Șoșii
Valea Șoșii, Bacău () [Corola-website/Science/300711_a_302040]
-
1875 ete amintit preotul Alexandru (Grigore) Iscu din Valea Șoșii și dascălul Luca Mareș, absolvent al seminarului din Roman - călugărit la Schitul Sf. Sava din Berzunți, acolo fiind înmormântat, fiul său Ion Mareș a fost dascăl la biserica din Valea Șoșii. Preoții care au slujit la Biserica din Valea Șoșii: pr. Chiriac Zota, pr. Neculai Patrichi, pr. Dimitrie Patrichi, pr. Constantin Crișan, pr. Gheorghe Șelaru, pr. Petre Moraru; actualul preot paroh este Ovidiu Daniel Hereș. A fost înființată în anul școlar
Valea Șoșii, Bacău () [Corola-website/Science/300711_a_302040]
-
Șoșii și dascălul Luca Mareș, absolvent al seminarului din Roman - călugărit la Schitul Sf. Sava din Berzunți, acolo fiind înmormântat, fiul său Ion Mareș a fost dascăl la biserica din Valea Șoșii. Preoții care au slujit la Biserica din Valea Șoșii: pr. Chiriac Zota, pr. Neculai Patrichi, pr. Dimitrie Patrichi, pr. Constantin Crișan, pr. Gheorghe Șelaru, pr. Petre Moraru; actualul preot paroh este Ovidiu Daniel Hereș. A fost înființată în anul școlar 1927; învățători Ioan și Maria Lovin, din contribuția locuitorilor
Valea Șoșii, Bacău () [Corola-website/Science/300711_a_302040]
-
lărgimea deosebit de mare a bisericii și altarului, păstrată din faza inițială, din secolul 18, remarcabilă pentru bisericile de lemn de odinioară. Lungimea bisericii inițiale se poate lesne determina urmărind brâul median, care se termină pe latura de nord în dreptul unui șoș vertical vizibil. Prelungirea tindei s-a făcut de la acel șoș, câțiva metri spre vest, foarte probabil cu lemne parțial refolosite din demolarea unui perete interior. Peretele de la intrare poate fi cel inițial, translat spre apus pe linia de acum. Peretele
Biserica de lemn din Cerșani Vale () [Corola-website/Science/322769_a_324098]
-
inițială, din secolul 18, remarcabilă pentru bisericile de lemn de odinioară. Lungimea bisericii inițiale se poate lesne determina urmărind brâul median, care se termină pe latura de nord în dreptul unui șoș vertical vizibil. Prelungirea tindei s-a făcut de la acel șoș, câțiva metri spre vest, foarte probabil cu lemne parțial refolosite din demolarea unui perete interior. Peretele de la intrare poate fi cel inițial, translat spre apus pe linia de acum. Peretele despărțitor, dintre tindă și naos, a fost și el deplasat
Biserica de lemn din Cerșani Vale () [Corola-website/Science/322769_a_324098]
-
Jos, jud. Mureș. După săparea gropii, pe fundul acesteia, dacă nu se dă de sare gemă, se pune prundiș, pentru a filtra apa. De la fundul fântânii și până la suprafață pereții se acoperă cu scânduri, încheiate la colțuri în “pociungi” sau “șoși” de stejar. Între pereții de lemn ai fântânii și peretele de pământ se pune uneori prundiș, pentru a filtra apa care ar putea pătrunde în interiorul fântânii. Această tehnică de a construi o fântână de murătoare ne-a fost relatată de
Jabenița, Mureș () [Corola-website/Science/299133_a_300462]
-
pur-sang) "(cal) pursânge" < [cheval de] pur sang "idem"; rom. sofită "lampă electrică cu incandescență în formă de tub" < germ. Soffitten[lampe] "idem" (Soffitte "plafon ornat cu compartimente și rozete"); magh. dial. szuflet "copil adoptiv" < rom. [copil de] suflet "idem"; rom. șoș "stâlp, bârnă, grindă" < magh. sas[fa] "idem" (sas "vultur", fa "lemn"); rom. șpighel "tip de fontă folosită la fabricarea oțelurilor dure" < germ. Spiegel[eisen] "idem" (Spiegel "oglindă", Eisen "fier"); rom. șteamp "mașină de lucru pentru sfărâmarea minereurilor" < germ. Stampf[mühle
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]