39 matches
-
având Pământu-n custodie. Tot alergând să pregătesc terenul pentru viitor, ca oamenii ce vor veni să se urască cu mult spor, nu știu odihna cum arată, nici dacă-i zi ori noapte-adâncă. (cu fină ironie) Cu slujba nu-i de șuguit, c-o pierzi și naiba de mănâncă ... (Apoi, după ce oftează adânc): Pesemne vouă vi se pare că-i fericire-n nemurire. Vă dau cuvântul meu de-onoare (pe care o posed din fire), că nemurirea-i o năpastă și-un
TEATRU: DE PROFUNDIS (CHEMAREA NEROSTITULUI) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_teatru_de_george_petrovai_1359546041_efn2j.html [Corola-blog/BlogPost/359352_a_360681]
-
de necontestat. - Taie-l longitudinal, nu transversal! - cer probă și mai de necontestat. Vrei să mă păcălești? Mustață mă cântărește din ochi și din obișnuință. “Ce-o vrea omu’ a’ista, nene? O fi vreun control sau vreun tâmpit ce șuguiește?” - îl dă de gol mimica feței. - Hai, pune-mi două kile! - cer în sfârșit. Răsuflă vesel și umple tasul. - Alo! Ce faci? Două kile ți-am cerut. - Lasă așa! Să mai hii pe la mine! Băiat de treabă. Cred că m-
CÂT DE PIAŢĂ-I PIAŢA MARE ? de LICĂ BARBU în ediţia nr. 399 din 03 februarie 2012 by http://confluente.ro/Cat_de_piata_i_piata_mare_lica_barbu_1328290714.html [Corola-blog/BlogPost/342128_a_343457]
-
tușei Floarea a fost să ajungă la vecina Semilia și să-i povestească necazul chiriașului său. Auzind moș Dumitru de năzbâtiile fiicei sale cea mare, a luat biciul și după ea prin toată ogradă, s-o învețe minte să mai șuguiască cu omul primăriei. Îi era frică să nu fie chemat de milițian la post și făcut de râs în comună. Năzdrăvana de fată a stat mai toată ziua ascunsă prin vecini, la Victoria lui Cânciu, poate - poate, uită bătrânul de
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Seceratorul.html [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
guri din casă. De pe atunci Gligor bătuse apropoul către neica Vasâli doar într-o glumă, poate că i-o dă lui pe Veta de soție și apoi nu mai trebui să plătească potcovitul, că de, erau de acum în familie, șuguise el către tatăl fetei. - No, dragă Gligor, dacă-i vorbi serios, eu m-aș învrednici s-o mărit pe copchilă cu tine, știinduchi băiat harnic șâ serios, că doară io l-am cunoscut destul de ghini pe tătâne-tău, Dumnezo să
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1463638130.html [Corola-blog/BlogPost/379048_a_380377]
-
tușei Floarea a fost să ajungă la vecina Semilia și să-i povestească necazul chiriașului său. Auzind moș Dumitru de năzbâtiile fiicei sale cea mare, a luat biciul și după ea prin toată ograda, s-o învețe minte să mai șuguiască cu omul primăriei. Îi era frică să nu fie chemat de milițian la post și făcut de râs în toată comuna. Năzdrăvana de fată a stat mai toată ziua ascunsă prin vecini, la Victoria lui Cânciu, poate - poate, uită bătrânul
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417351061.html [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
a fost să ajungă la vecina Semilia și să-i povestească necazul chiriașului său. Auzind moș Dumitru de năzbâtiile fiicei sale cea mare, a luat biciul și a alergat după ea prin toată ograda, s-o învețe minte, să mai șuguiască cu omul primăriei. Îi era frică, să nu fie chemat de milițian la post și făcut de râs în toată comuna. Năzdrăvana de fată a stat mai toată ziua ascunsă prin vecini, la Victoria lui Cânciu, poate - poate, uită bătrânul
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1424863623.html [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
a fost să ajungă la vecina Semilia și să-i povestească necazul chiriașului său. Auzind moș Dumitru de năzbâtiile fiicei sale cea mare, a luat biciul și a alergat după ea prin toată ograda, s-o învețe minte, să mai șuguiască cu omul primăriei. Îi era frică, să nu fie chemat de milițian la post și făcut de râs în toată comuna. Năzdrăvana de fată a stat mai toată ziua ascunsă prin vecini, la Victoria lui Cânciu, poate - poate, uită bătrânul
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443850651.html [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
guri din casă. De pe atunci Gligor bătuse apropoul către neica Vasâli doar într-o glumă, poate că i-o dă lui pe Veta de soție și apoi nu mai trebui să plătească potcovitul, că de, erau de acum în familie, șuguise el către tatăl fetei. - No, dragă Gligor, dacă-i vorbi serios, eu m-aș învrednici s-o mărit pe copchilă cu tine, știinduchi băiat harnic șâ serios, că doară io l-am cunoscut destul de ghini pe tătâne-tău, Dumnezo să
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1477659858.html [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
având Pământu-n custodie. Tot alergând să pregătesc terenul pentru viitor, ca oamenii ce vor veni să se urască cu mult spor, nu știu odihna cum arată, nici dacă-i zi ori noapte-adâncă. (cu fină ironie) Cu slujba nu-i de șuguit, c-o pierzi și naiba de mănâncă ... (Apoi, după ce oftează adânc): Pesemne vouă vi se pare că-i fericire-n nemurire. Vă dau cuvântul meu de-onoare (pe care o posed din fire), Că nemurirea-i o năpastă și-un
TEATRU: FIAT VOLUNTAS TUA (POEM DRAMATIC) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 949 din 06 august 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_teatru_fia_george_petrovai_1375777525.html [Corola-blog/BlogPost/366626_a_367955]
-
a fost să ajungă la vecina Semilia și să-i povestească necazul chiriașului său. Auzind moș Dumitru de năzbâtiile fiicei sale cea mare, a luat biciul și a alergat după ea prin toată ograda, s-o învețe minte, să mai șuguiască cu omul primăriei. Îi era frică, să nu fie chemat de milițian la post și făcut de râs în toată comuna. Năzdrăvana de fată a stat mai toată ziua ascunsă prin vecini, la Victoria lui Cânciu, poate - poate, uită bătrânul
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1472713975.html [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]
-
contrariată într-o moldovenească neaoșă. Am făcut doar școala din comunî și atât. - Lasă că înveți tu, are cine să te școlească! Și apăi nu voi fi și eu acolo? se grozăvi el la fată. - Eu cred că tu doar șuguiești cu mini, măi băietule, ca să mă amețești di cap și ista nu-i a bună. - Nu, nu, eu vorbesc foarte serios. Îmi place de tine și vreau să te iau de nevastă, să te duc la București ca să te fac
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1477827347.html [Corola-blog/BlogPost/343099_a_344428]
-
port grija boilor? Să le dau fân să îi hrănesc / Și-apoi de lupi să îi păzesc. Ăst lucru nu-mi mai place mie! De-aceea zic să ți-i dau ție! Bine-nțeles, de te-nvoiești!” / „Măi omule, tu șuguiești?” - Îl întrebă cel’lalt mirat, / După ce-atent l-a ascultat. „Ba află că nu șuguiesc / Și că serios eu îți vorbesc!” „Dacă tu zici, eu ce să spun? / Te văd că ești mehenghiu bun! M-ai prins în chef
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1449202252.html [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
păzesc. Ăst lucru nu-mi mai place mie! De-aceea zic să ți-i dau ție! Bine-nțeles, de te-nvoiești!” / „Măi omule, tu șuguiești?” - Îl întrebă cel’lalt mirat, / După ce-atent l-a ascultat. „Ba află că nu șuguiesc / Și că serios eu îți vorbesc!” „Dacă tu zici, eu ce să spun? / Te văd că ești mehenghiu bun! M-ai prins în chef, așa că eu / Zic să-ți ajute Dumnezeu Să ai noroc de car și-apoi / Să am
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1449202252.html [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
și la figurat. Îi depunea în cont o sumă bunișoară, doar pentru sufletul său. Chestia este c-o irosea prea repede. În fine, îl avea pe Gabi salvator! Oricum, de când beau, dar nu beau, mergeau la Ceainărie. Se drogau acolo, șuguiau ei. Luau câte două căni cu ceai din floarea pasiunii, alias Passiflora incarnata, care, vorbite, erau grozave! Ronțăiau ba o alună, ba o confiată și trecea vremea făcând causerie. Efectul se-amplifica de-aveau norocul s-admire în peisaj vreun
ZI… DE-O BERE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1459063409.html [Corola-blog/BlogPost/384650_a_385979]
-
tușei Floarea a fost să ajungă la vecina Semilia și să-i povestească necazul chiriașului său. Auzind moș Dumitru de năzbâtiile fiicei sale cea mare, a luat biciul și după ea prin toată ograda, s-o învețe minte să mai șuguiască cu omul primăriei. Îi era frică să nu fie chemat de milițian la post și făcut de râs în comună. Năzdrăvana de fată a stat mai toată ziua ascunsă prin vecini, la Victoria lui Cânciu, o altă prietenă cam de
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Seceratorul_stan_virgil_1388132266.html [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
cu paznicii boierului Sturza și-o scoteau la capăt. Dar acum era opreliște mare din partea sentinelelor sergentului cel țanțoș. Dumitru lu' Ciocoiu însă nu prea era dus la Biserică. Familia lui avea multe guri de hrănit și nu era de șuguit cu asta. Făcu ce făcu și, păcălind soldatul de pază, intră în pădure încins de mai multe ori cu o funie ce avea să-i folosească drept legătură pentru snopul de crengi uscate. Gârbovit de greutatea-i din spinare, la
DUHUL VINOVAT AL DRAGOSTEI (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 449 din 24 martie 2012 by http://confluente.ro/Duhul_vinovat_al_dragostei_razboiul_i_gheorghe_parlea_1332596619.html [Corola-blog/BlogPost/354692_a_356021]
-
ți) arunc nici o piatră!// Hai, vino afară, degrabă.../ moar caii pe coastă, Marie.../ hai să le dăm niște viață/ din dragostea noastră pustie!”//... Gata, se apropie cimitirul!...Nu! Eu mă apropii de cimitir! Noi! Da?...Stai să vezi! Da, nu șuguiesc! Mă apropii (sunt apropiat) de cimitir! De-acum, cred că e simplu! Mai am oleacă, doar oleacă...și-o văd pe mama, și-l văd pe tata! Și chiar mă bucur și încerc un fel de satisfacție egoistă că-s
Să nu se împiedice apa în care a plâns Dumnezeu (XI – XIV) by http://balabanesti.net/2015/02/05/sa-nu-se-impiedice-apa-in-care-a-plans-dumnezeu-xi-xiv/ [Corola-blog/BlogPost/339970_a_341299]
-
a fost „Ziua fără mașini” sau „carfree day”, care sună că o zi total lipsită de griji. Și așa se și cade să ieși la o plimbare împreună cu alți 300 de bicicliști entuziaști. Împreună cu soți, soții, prieteni, copii, șoareci (nu șugui), voie bună și sonerii vesele, am pedalat în speranța că le putem da un exemplu de transport alternativ participanților la trafic pe patru roți care sufocă zilnic străzile Bucureștiului. Fiind zi de marșuri și proteste sindicale, la stanga coloanei de bicicliști
Bicicletele au protestat cu voie bună de „Ziua Fără Maşini” by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82577_a_83902]
-
se mlădieze acesta în trei sferturi de veac: "neajungerea limbii mă desmântă". Poetul clasicizant își "bruftuiește" muza pentru că îi susură indicații ce vin în contradicție cu bidiviul sacru ce-i poartă inspirația la subsol, Mitru Perea explică incidentul: "Aici poeticul șuguiește, ca când musa i-ar șopti în urechie să întoarcă cu povestirea la țigani, iar el zice că Pegazul rimpând frâul îi strechie, adecă fuge și nu vră să rămâe în loc." Foarte amuzantă invenție, în genul demitizant Dar ciondănelile cu
Darul postum al Poetului by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/14009_a_15334]
-
de aceea cere să nu fie rău înțeleasă sau interpretată: „[...] cer cinstitei adunări/ Să nu mă ia în spăngi - răspunse ea -/ De-oi agrăi cum știe limba mea,/ Căci nici un gând urât prin cap nu-mi trece/ Decât de-a șugui și de-a petrece...”371 Se trădează o atmosferă de voie bună și destindere, chiar și atunci când cele mărturisite ascund sub nota comică o oarecare gravitate. Singurului dicton căruia i se supune femeia este acela legat de porunca iubirii. Violența
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
las volumul să vorbească singur. Cine vrea sa se edifice, n-are decât să-l citească. Căci, în definitiv, Șerban, Cioculescule, aș fi preferat să mi ataci francamente literatura, decât să mă bănuieșt i că aș fi în stare să șuguiesc pe seama Cotnariului, fala pivniței domnești a marelui Ștefan-Voievod. IONEL TEODOREANU (n. 6 ianuarie 1897 la Iași - d.3 februarie 1 954, Bu curești) Este un romancier și avocat român interbelic, cunoscut mai ales pentru scrierile sale evocatoare ale copilăriei și
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
pus Înaintea mea” <endnote id="(340)"/> ; sau, la Iordache Golescu : „Călugăr ai văzut cât de departe, du-te la o parte, că Îndată te poticnești” <endnote id="(179)"/>. Această superstiție are și un cores pondent paremiologic : „Nici cu dracu’ să șuguiești, nici cu popa să te Întâlnești” <endnote id="(32, p. 527)"/>. O preia și Ion Creangă, În „povestirea glumeață” Moș Nichifor Coțcariul, publicată În 1877. Căruțașul crede că a găsit justificarea magică pentru ghinioanele care s-au succedat În timpul călătoriei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și antologii cum sunt Dor de primăvară sau Șirag de mărgelușe, destinate lecturilor școlare. Mai ad’una (1904), În mijlocul horelor (1910), Datini strămoșești (1939) sunt, ca și comedioara Două surde (1911), texte de teatru sătesc, în care C. caută a șugui ca la șezătoare. Oricum, îi stă mai bine când glumește, fiindcă, de pildă, piesa Fata căpitanului de mazili (1943), cu patetismul ei naiv, e o compunere stângace. Două povestiri duioase conține cărticica intitulată Chirchirel și puiul de rândunică (1910). Vrând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286509_a_287838]
-
când am dat odată cu capu'... mamăă!! Numai surcele i-am fărâmat sărăcia ceea de măciucă, spune el fonf, scuipând cu sânge și câteva măsele. Gheorghiță hâhâie schimonosindu-se de durere: 'Mnetale, bădie Toadere, și când o suna Apocalipsa, tăt a șugui ț-a arde... Și zi așa, că eu dormeam somnul drepților, Măria sa o dat cu cracii-n sus păgânătatea?! Izbândă deplină, moșule! spune Gheorghiță cu mândrie. Cum alta? Că nimeni nu se află să-i sufle-n borș Domnului Ștefan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
s-au ivit arătări înfricoșate rău-prevestitoare: o stea cu coadă, care... Cu coadă zici?! se minunează Ștefan zâmbind ușor. Era mare? Dădea din ea? Dacă dădea din coadă, era de bine. O fi un semn ceresc de bine... Măria ta șuguiește, dar astrele... Stelele sunt reci și îndepărtate, ce le pasă lor de bucuriile și de necazurile oamenilor? Nu-s cetitor în stele să deslușesc tainele destinului potrivnic. Ticăloase vremuri petrecem prin veacul aista, oftează Vlaicu. Când nu e război, e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]