16 matches
-
doar provizorie, însă de o anume apăsare, intensivă, a accentelor puse vizibil orchestrat (dar deloc ostentativ-retorizant, fără nimic forțat în această „sintaxă” a inducției atmosferizatoare, care captează - altfel decât pe calea analizei psihologice - un climat al interiorității): „Deodată vântul trecu șușuind prin crengile subțiri ale mestecenilor din preajmă. Pădurea de brad de pe Măgura clipi din cetini și dădu și ea zvon. Înălțând fruntea, Vitoria simți adierea rece dinspre munte”. Din nou, aparent, doar descripție, montaj de semne ale hotarului dintre anotimpuri
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
ți-i drag cu puica-n pat Și mie cu traista-n cap. Cum ți-i drag cu mâna-n sân Și mie cu capu-n fân. Lasă sate, lasă fete Și hai iar la codru verde, N-auzi codri șușuind? N-auzi Bistrița mugind? Holteieș stăpânul meu! De când eram copil mic Doină știu și doină zic. Boii mei când aud doină Ară-n țelină ca-n moină, Și cu doina mă plătesc Drept o zi de boieresc. Subt poale de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pornește de la ideea că această limbă este, „în partea ei structurală, o limbă onomatopeică și aglutinantă” (p. 101). 1. „Forma onomatopeică, arată el, se constată, între altele, la toate cuvintele care arată în limba românească sunete ca: a șui, a șușui, a scârțâi, a țiui, a zbârnâi, a șopăi, a șopoti, a șuiera, a pocni, a sfârâi, a zurui, a guița, a mârâi etc. fără excepție, fenomen ce cu greu se poate afla în alte limbi. În limba franceză, de pildă
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
toți. Ei și? Nu e lumea plină de femei? Plină, da, cum e plină de măști, cum e plină de morminte, cum e plină de dez [i]luzii. La danse macabre,... jocul morților... Privesc peste ei toți, cum râd, cum șușuie mătasa, cum glumesc, cum șoptesc cu șoaptele lor calde și îmbatătoare. Și peste o sută de ani ce-o să fie toți, toți din sala aceasta? O, ochi frumoși, o, sute de ochi strălcitori, o, sute de guri surâzătoare, o, sute
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
veneau cu barba și autoritatea intacte, cu veșmintele brodate ale sanctității, și toți se săturau după o vreme - de obicei șase luni - de ciorovăielile din congregație, de atacurile personale asupra felului În care cântau, de nevoia constantă de a-i șușui pe enoriașii care se comportau În biserică de parcă ar fi fost În tribunele de la Tiger Stadium și, În cele din urmă, de efortul de a ține predica În fiecare săptămână de două ori, mai Întâi În greacă și apoi În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
format din vestă, pantaloni bufanți și cizme Înalte de piele, emigrantul Își duce avutul Într-o bocceluță, la capătul unui toiag. Se uită În jur cu teamă, apoi coboară În creuzet. ― Ce propagandă, bombăne Zizmo În scaunul lui. Lina Îl șușuie. Acum În creuzet coboară SIRIA. Apoi ITALIA. POLONIA. NORVEGIA. PALESTINA. Și, În cele din urmă, GRECIA. ― Uite, e Lefty! Cu o vestă palikari brodată, cu o poukamiso cu mânecile bufante și cu o fustanelă plisată, bunicul meu străbate pasarela. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
preot și nici să se mute În Grecia. Privindu-l pe Milton În buletinul de știri, ochii i se umplu de lacrimi și spune cu voce tare: ― Oriunde m-aș fi dus, dădeam tot peste tine. Și În timp ce oamenii o șușuie, soldatul din buletinul de știri se apropie de cameră... și Tessie Își dă seama că nu e Milton. Dar nu contează. A văzut ce era de văzut. Se ridică și pleacă. Pe strada Hurlbut, În aceeași după-amiază, Desdemona stătea Întinsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
scânteiau toate stelele văzduhului. Dimineața, văile se umpleau de o ceață lăptoasă. Cătră amiază așteptam o limpezire. Într-adevăr, soarele se arăta câtva timp, ca să ne amintească existența lui și să ne dea nădejde; dar îndată după aceea prindeau să șușuie brazii și auzeam în ponoare depărtate vuietul furtunii și al ploii. Am așteptat o săptămână să se așeze vremea. După aceea, visând altă epocă tihnită a acelei așezări, m-am coborât iarăși la câmpie. Am ieșit din ploaie și din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
când treceau și stârci mari cu chemări răgușite; stârci pitici albi, când dădeau peste noi, își învăluiau zborul mai sus, cu spicul moțului fâlfâind. Între bălți, începeau să umble cârduri mici de rățoi stingheri în zborul lor de sară, cu șușuit de aripi. La plăvii, rămâneau rațele năpârlite și familiile lor de rățuște, pândind cu ochii lor de mărgele cum se boltește cea mai lungă înserare a anului. O jumătate de ceas am simțit în jurul meu, din văzduh în pământ, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
O rafală de vânt, stârnită printre ramurile zburlite ale unui pin sfrijit, ce se întrezărea prin sticla murdară a unui geam, uitat întredeschis, din capătul culoarului, sublinie iminenta apropiere a zilelor sărbătorilor de iarnă. Timpul trece peste noi, peste toți, șușuind ușor, ca nisipul degradat și tocit de întrebuințare, ce țârcâie cu sincope, dintr-o clepsidră ponosită și ursuză. Peste ceva vreme, îmi amintii de previziunea decepționantă a defunctului miner Sturz cea privind inexistența zăcământul de sulf din adâncurile Masivului Pietrosul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
un periplu pe care îi era imposibil să și-l refacă în amintire. Avu, însă, ca într-o ispitire de soare, revelația regăsirii lui, undeva, în Pământul Sfânt: într-adevăr, se auzea cum unii curenți neobișnuit de reci ai Anatoliei șușuiau, coborând, printre ramuri verzi ale unor chiparoși din preajmă. Înțelegea, de asemenea, că vântul risipește, peste falduri de marmură masivă, petale albe de portocali, care zburau prin aer, ca un roi ușor de fluturi străvezii... Exact! Motive ebraice, cu lei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
întîmpine ginerele, și fata nu mai avu timp să se privească în oglindă. Cârciumarul i se păruse urât și bătrân. Avea o față negricioasă, și gâtul îi înțepenise în strânsoarea gulerului cămășii. Stere își potrivea părul lins pe frunte și șușuia cu Aglaia: - Mă ține! - Nu-i nimic. Îndreaptă-ți haina, vezi că râde lumea de noi, spunea bătrâna în șoaptă. S-adunaseră vecinii meșterului, muieri cu copii după ele târâș, gospodari curioși și golani din cartier, glumind cu niște cârlane
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
și acum cruziciunea brazdelor în înserare și izul de verdeață putredă al gîrlelor. Mi aduc aminte că, într-o dimineață, am văzut o femeie care își scălda pruncul în rîu: avea șaisprezece ani iar copilul era din flori. Pe sub arini șușuia apa, unduind niște albituri; o piatră le oprea de-un capăt și în aer gîzele se pitroceau printre raze. Goală, femeia își juca pruncul care sughița de rîs; păreau surprinși de soare în ascunziș; trupul ei îngenunchiat în iarbă lucea
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
dar "nu putea să-i vadă chipul". Neliniștea devine bănuială, "un vierme neadormit" o roade permanent și pentru ea "timpul stătu" Vitoria nu măsoară vremea după calendar, ci se conduce după semnele naturii pe care le înțelege: vântul dă semne "șușuind prin crengile subțiri ale mestecenilor", pădurea de brad "clipi din cetini și dădu și ea zvon", brazii erau "mai negri decât de obicei", dar mai ales "nourul către Ceahlău e cu bucluc". Venirea iernii sugerează așadar drama femeii. Alte semne
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
chiclaz, spre miază-zi coloarea i se îmblânzea într-un albastru de floare. Vântul sufla moale din arhipelag; dintr-acolo aducea pe luciul apelor, până la Cornul de Aur, corăbioare cu pânzele umflate. Crengile desfrunzite porneau muguri noi; șiragurile sumbre de chiparoși șușuiau un cântec moale pământului, trezindu-i visurile amorțite. Sunau clopotele; scânteiau turlele bisericilor... (Mihail Sadoveanu, Creanga de aur) 1.Formează familia lexicală (minim 4 termeni) a cuvântului mugur. 2.Transcrie patru termeni din câmpul semantic al spațiului exotic. 3.Selectează
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
cuvinte formate prin compunere. 4.Notează câte un antonim pentru cuvintele: sfârșit, umflate. 5.Precizează cele două valori morfologice ale cuvântului moale. 6.Comentează valoarea expresivă a diminutivului corăbioare. 7.Interpretează două procedee artistice din structura: șiragurile sumbre de chiparoși șușuiau un cântec moale. 8. Alege forma corectă: a) Tânărul avocat a fost admis în barou/ birou. b) Festivalul anuar/ anual se organizează în octombrie. 9. Numește eroarea lingvistică din enunțul: L-a prins avalanșa de zăpadă în munți. Barem de
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]