90 matches
-
tors și eu atâtea vise Pe care mi-am pus sigla, marca De ce n-aș face ca Petrarca Arzând și eu din manuscrise? Că viața seamănă cu zarca În cari se-nghesuie închise Privighetori ce mor ucise, Cum moare primăvara țarca , De ce n-aș face ca Petrarca?... Referință Bibliografică: De ce n-aș face ca Petrarca? / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 554, Anul II, 07 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
DE CE N-AŞ FACE CA PETRARCA? de ION UNTARU în ediţia nr. 554 din 07 iulie 2012 by http://confluente.ro/De_ce_n_as_face_ca_petrarca_ion_untaru_1341655551.html [Corola-blog/BlogPost/356213_a_357542]
-
tors și eu atâtea vise Pe care mi-am pus sigla, marca De ce n-aș face ca Petrarca Arzând și eu din manuscrise? Că viața seamănă cu zarca În cari se-nghesuie închise Privighetori ce mor ucise Cum moare primăvara, țarca De ce n-aș face ca Petrarca? Referință Bibliografică: Manuscrise, manuscrise... / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 294, Anul I, 21 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
MANUSCRISE, MANUSCRISE... de ION UNTARU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Manuscrise_manuscrise_.html [Corola-blog/BlogPost/356522_a_357851]
-
D.Vatamaniuc, Caietele Eminescu. Mitologie și document. 8 Reproducem câteva versuri din poezia “Ursitorile”: Codru-i alb și frunza-i neagră. A lui mii de rămurele / De zăpadă îi sunt grele, / Vântul trece doar prin ele, / Vântul rece și vro țarcă / Scuturând le mai descarcă... / Albă-i noaptea cea cu lună, / De-n departe codrul sună, / Lupi-n pâlcuri se adună. 9 Bórtă, borte, s. f. (reg.) 1. Scobitură, adâncitură într-un corp, într-un material sau în pământ; gaură, groapă
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434397224.html [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
județul Timiș. 227. Miess Hajnal, născută la 4 noiembrie 1974 în Odorheiu Secuiesc, județul Harghita, România, fiica lui Vass Albert și Iren, cu domiciliul actual în Germania, 90425 Nurnberg, Erlangerstr. 9, cu ultimul domiciliu din România, Odorheiu Secuiesc, str. Piatră Țărcii nr. 11, județul Harghita. 228. Herzog Maria, născută la 8 iulie 1940 în București, România, fiica lui Ilie Alexandru și Victoria, cu domiciliul actual în Germania, 21629 Neu Wulmstorf, Nincoper Deich 3, cu ultimul domiciliu din România, București, Str. Dezrobirii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/120825_a_122154]
-
gălăgioasă trăiește mai ales în preajma gospodăriilor, rândunica și lăstunul își fac cuiburile pe sub streașina caselor. Cucul își depune ouăle în cuibul altor păsări. În ani 2000 pădurile au fost populate cu fazani care s-au înmulțit. Cioara, coțofana sau stirica, țarca, eretele, uliul sunt păsări răpitoare care își clădesc cuiburile printre ramurile copacilor. În podurile caselor trăiesc răpitoarele nocturne respectiv cucuveaua și bufnița fiind folositoare pentru păstrarea echilibrului ecologic în zonă hrănindu-se cu șoareci și insecte. Alte păsări întâlnite în
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
tenebroasă. Astfel, majoritatea personajelor cărții au o dimensiune misterioasă: prințul Lupu Mavrocosti este pasionat de trecut și caută o comoară ascunsă de strămoșii săi din vechime, prințesa Kivi este o fiică a pădurii ce vorbește cu căprioarele, se împrietenește cu țărcile și face baie goală sub cascada Borzei, pădurarul Peceneaga este un om singuratic și sălbăticit, ce înțelege graiul animalelor, în timp ce vechilul Sofronie Leca pare adevăratul stăpân al locurilor. Aflat pe o poziție opusă, inginerul francez Antoine Bernard este reprezentantul civilizației
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]
-
reprezentată de rozătoare ca popândăul, hârciogul, șoarecele de câmp și iepurele de câmp. Sporadic se mai întâlnesc și alte specii de animale, cum ar fi mistrețul, vulpea, cârtița și căprioara. Păsările sunt reprezentate de pescărușul alb, fazanul, vrabia, ciocănitoarea, graurul, țarca, sticletele, cucu, șoimul, bufnița și pupăza. În concluzie, satul Budăi, cu un relief variat, este străbătut de două cursuri de apă mai importante, și anume pârâul Bahluieț și râul Bahlui, având o faună și o vegetație specifice zonelor de silvo
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
a cincizeci de ani de muncă literară. Cu acest prilej, Barbu Lăzăreanu îi adresas e o scrisoare ce suna cam așa : „Tinere moșnege, Sub pădurea noastră, pe poienele stufoase, a căzut brumă. Iar în fața luceferilor noștri, călare pe câte-o țarcă, s-au cocoțat niște ochelari. Cât despre mielușeii albi, s au cam dus și ne au lăsat capul ca sâmburii de harbuzoaică. Și la nuntă cine-ți joacă ? — Sfântă poamă busuioacăʺ. Mă privea râzând cu ochii de după ochelarii în ramă
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
asociațiilor familiale și Banca Națională a României, pentru datele din balanța de plăți). Capitolul 2 Populația și resursele de muncă 2.1. Noțiuni generale de demografie Demografia este o știință socială care studiază mărimea, distribuția teritorială, structura și variația populațiilor umane<footnote M. Țarcă, Demografie, Editura Economică, București, 1997. footnote>. O definiție asemănătoare a demografiei o găsim în lucrarea Mică enciclopedie de demografie<footnote V. Trebici, Mică enciclopedie de demografie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1975. footnote>, respectiv, „știință având ca obiect populațiile umane
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
cu anumite servicii. Mediul rural (comune și sate) este acel mediu în care activitatea preponderentă este cea agricolă; este caracterizat printr-o mai mică densitate a populației și a fondului construit. În vederea determinării structurii pe medii a populației<footnote M. Țarcă, Demografie, Editura Economică, București, 1997, pp. 108-109. footnote>, se utilizează, de asemenea, mărimile relative de structură: − ponderea populației urbane în totalul populației. Acest indicator, numit și rata de urbanizare, se bazează pe date globale, obținute în mod obișnuit cu ajutorul recensămintelor
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
susține necesitatea analizei corelate a acestora (natalitate - nupțialitate - divorțialitate). Natalitatea populației desemnează mulțimea (masa) născuților vii în cadrul unei colectivități umane, delimitate în timp și spațiu. Pentru măsurarea dimensiunii acestui fenomen demografic se utilizează o mărime relativă de intensitate<footnote M. Țarcă, Demografie, Editura Economică, București, 1997, pp. 159-160. footnote>, numită rata brută (sau generală) a natalității. Indicatorul exprimă numărul născuților vii la 1.000 de locuitori și se determină (de regulă) pentru perioada anului calendaristic. În situația în care se urmărește
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
migratorie externă. Trebuie precizat faptul că la nivelul țării, făcând abstracție de mișcarea migratorie externă, totalul imigranților este egal cu totalul emigranților. Mișcarea migratorie a populației nu are caracter întâmplător, ea fiind determinată de factori de natură economică<footnote M. Țarcă, Demografie, Editura Economică, București, 1997, p. 59. footnote> și în mai mică măsură de factori sociali, etnici, culturali sau politici. Mobilitatea spațială a populației influențează atât structura acesteia după diferite caracteristici, cât și efectivul (în sensul creșterii sau descreșterii). Migrația
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
Roman,sergent tr 142. Strugaru Chirica, soldat 143. Strugaru Fatache,caporal 144. Strugaru Vasile,soldat 145. Ștefan D. Gheorghe,soldat 146. Ștefan I. Gheorghe, soldat 147. Ștefancu Iord. Vasile, soldat 148. Târnoschi Chirica, soldat 149. Toma I. Vasile, soldat 150. țarcă Sebastian, soldat 151. Uncileanu Dumitru,soldat 152. Ungureanu Dumitru,soldat 153. Vieru Gheorghe, soldat 154. Vârlan Dumitru, soldat 155. Vârșag Costachi, soldat 156. Zară I. Gheorghe,soldat 157. Zară Vasile, soldat 158. Zară I. Vasile, soldat 159. Zâză Mihalache, soldat
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
VIOREL ȚARCĂ COMERȚUL EXTERIOR ÎN STRATEGIA DEZVOLTĂRII ECONOMIEI ROMÂNEȘTI EDITURA JUNIMEA IAȘI 2004 Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României ȚARCĂ, VIOREL Comerțul exterior în strategia dezvoltării economiei românești / Viorel Țarcă Iași: Junimea, 2005 ISBN 973371014-8 339.5(498) 338 (c) Editura
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
VIOREL ȚARCĂ COMERȚUL EXTERIOR ÎN STRATEGIA DEZVOLTĂRII ECONOMIEI ROMÂNEȘTI EDITURA JUNIMEA IAȘI 2004 Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României ȚARCĂ, VIOREL Comerțul exterior în strategia dezvoltării economiei românești / Viorel Țarcă Iași: Junimea, 2005 ISBN 973371014-8 339.5(498) 338 (c) Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA Cuprins Introducere .................................................................................... 7 1. Comerțul exterior și dezvoltarea economică: repere teoretice ........... 15 1.1. Concepția clasică
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
VIOREL ȚARCĂ COMERȚUL EXTERIOR ÎN STRATEGIA DEZVOLTĂRII ECONOMIEI ROMÂNEȘTI EDITURA JUNIMEA IAȘI 2004 Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României ȚARCĂ, VIOREL Comerțul exterior în strategia dezvoltării economiei românești / Viorel Țarcă Iași: Junimea, 2005 ISBN 973371014-8 339.5(498) 338 (c) Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA Cuprins Introducere .................................................................................... 7 1. Comerțul exterior și dezvoltarea economică: repere teoretice ........... 15 1.1. Concepția clasică despre comerț și dezvoltare .............................. 15 1.2. Modelul Heckscher-Ohlin elementul
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
mișcare, Ed. Antet, București, 1995 105. Toye J. ș.a., Trade and Development, Edward Elgar Publishing Inc., Northampton, 2003 106. Trebici V., Populația României și creșterea economică, Ed. Politică, București, 1971 107. Turliuc V., Politici monetare, Ed. Polirom, Iași, 2002 108. Țarcă M., Romanian Population. Past, Present and Future Trends, The "Al.I.Cuza" University Press, Iași, 1993 109. Țarcă M., Tratat de Statistică Aplicată, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1998 110. Văcărel I., Relații financiare internaționale, Ed. Academiei Române, București, 1995 111
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
106. Trebici V., Populația României și creșterea economică, Ed. Politică, București, 1971 107. Turliuc V., Politici monetare, Ed. Polirom, Iași, 2002 108. Țarcă M., Romanian Population. Past, Present and Future Trends, The "Al.I.Cuza" University Press, Iași, 1993 109. Țarcă M., Tratat de Statistică Aplicată, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1998 110. Văcărel I., Relații financiare internaționale, Ed. Academiei Române, București, 1995 111. Viner J., The Customs Union Issue, Carnegie Endowment for International Peace, New York, 1950 112. Voinea L., Economie regională
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
Procedee statistice pentru compararea internațională a nivelului dezvoltării economice, Revista Română de Statistică, nr. 1 2 / 1998, pp. 73 86 154. Troie L., Folosirea calculului matricial în ierarhizarea unităților teritoriale, Revista Română de Statistică, nr. 5, 1997, pp. 9-19 155. Țarcă V., Ierarhizarea dezvoltării umane a țărilor lumii prin metoda abaterilor standardizate, Analele științifice ale Univ. "Al. I. Cuza" Iași, Tomul XLVII, Științe Economice, Iași, 2001, pp. 278-288 156. Țarcă V., Comerțul exterior al României în perioada de tranziție, Globalizare și
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
teritoriale, Revista Română de Statistică, nr. 5, 1997, pp. 9-19 155. Țarcă V., Ierarhizarea dezvoltării umane a țărilor lumii prin metoda abaterilor standardizate, Analele științifice ale Univ. "Al. I. Cuza" Iași, Tomul XLVII, Științe Economice, Iași, 2001, pp. 278-288 156. Țarcă V., Comerțul exterior al României în perioada de tranziție, Globalizare și educație economică universitară, Conferința Internațională 24-27 octombrie 2002, vol. IV, Ed. Sedcom Libris, Iași, 2003, pp. 161-173 157. Țarcă V., Dinamica comerțului internațional, Globalizare și educație economică universitară, Conferința
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
Iași, Tomul XLVII, Științe Economice, Iași, 2001, pp. 278-288 156. Țarcă V., Comerțul exterior al României în perioada de tranziție, Globalizare și educație economică universitară, Conferința Internațională 24-27 octombrie 2002, vol. IV, Ed. Sedcom Libris, Iași, 2003, pp. 161-173 157. Țarcă V., Dinamica comerțului internațional, Globalizare și educație economică universitară, Conferința Internațională 24-27 octombrie 2002, vol. IV, Ed. Sedcom Libris, Iași, 2003, pp. 433-443 158. Țarcă V., Corelația comerț exterior creștere economică în lumea contemporană, Analele științifice ale Univ. "Al. I.
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
Conferința Internațională 24-27 octombrie 2002, vol. IV, Ed. Sedcom Libris, Iași, 2003, pp. 161-173 157. Țarcă V., Dinamica comerțului internațional, Globalizare și educație economică universitară, Conferința Internațională 24-27 octombrie 2002, vol. IV, Ed. Sedcom Libris, Iași, 2003, pp. 433-443 158. Țarcă V., Corelația comerț exterior creștere economică în lumea contemporană, Analele științifice ale Univ. "Al. I. Cuza", Tomul XLVIII, Științe Economice, Iași, 2002/2003, pp. 447-458 159. Țarcă V., Comerțul exterior și dezvoltarea economică în Europa Centrală și de Est, Simpozion
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
24-27 octombrie 2002, vol. IV, Ed. Sedcom Libris, Iași, 2003, pp. 433-443 158. Țarcă V., Corelația comerț exterior creștere economică în lumea contemporană, Analele științifice ale Univ. "Al. I. Cuza", Tomul XLVIII, Științe Economice, Iași, 2002/2003, pp. 447-458 159. Țarcă V., Comerțul exterior și dezvoltarea economică în Europa Centrală și de Est, Simpozion național cu participare internațională, Universitatea "Ștefan cel Mare", Suceava, 2003 160. Vincze M., Romanian Agriculture's Difficulties in Accommodating the Changes in CAP, Romania and the European
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
Științifică și Enciclopedică, București, 1985 204. *** Mic Dicționar Enciclopedic, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1978 205. *** Le Petit Larousse, Larousse, Paris, 1993 206. *** Webster's New Collegiate Dictionary, G & C Merriam Company, Springfield, Massachusetts, USA, 1975 Lect. univ. dr. Viorel ȚARCĂ LICENȚIAT al Universității "Al. I. Cuza", Iași, Facultatea de Științe Economice, Secția Statistică Economico-Socială, 1997 STUDII APROFUNDATE (Master) în Profilul Economic, Specializarea Statistică Social-Economică, Facultatea de Științe Economice, Universitatea "Al. I. Cuza", Iași, 1998 DOCTOR ÎN ECONOMIE, Specialitatea Relații Economice
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
umorului. Zgârcenia, infatuarea, lenea precum și sărăcia ori tendința de Îmbogățire prin mijloace necinstite nu erau iertate de colectivitate. Asemenea acestora, nici prostia sau lăudăroșenia. Cutare era al lui N am mălai, altul al lui Cacă-n casă, sau Șoni ori Țarcă, un altul Fúciu, Covrig, Burjui sau Picu, Roițașul, sau Ciolac, Canțăr, Pișta sau Hulpea, Buha, Boleanu, Cucii (descendenți al unuia ce-i zicea Cucu), Ciocârlan sau Ragelă, etc. La o analiză mai atentă a numelor de familie existente În comună
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]