32,884 matches
-
și-a expus toată strălucirea și puterea rangului său ca să meargă alături de aceasta, de Biserică, în misiunea ei pastorală și diaconală. Este omul care a lucrat ca nimeni altul pentru unitatea cuvântului spiritual și social. Este omul care a transformat țesutul social al unui imperiu, al celui roman, așa încât acesta din urmă să renască și să se preschimbe într-unul nou, bizantin, cu toate că cel de-al doilea a funcționat în limitele teritoriale ale celui dintâi. Este omul care a întărit neprețuita
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
imaginației, în momentul în care atingeam cu privirea leagănul, patul, așternuturile, oglinda, lampa, tablourile, carpetele și celelalte lucruri încărcate de semnificații, ce împodobeau casa, oare ne-ar fi atins pulberi de chihlimbar cu care autorul își stropea poveștile? Războiul de țesut al mamei Paraschiva, alături de suveică, vârtelniță, roată și fire ne-au vorbit de îndeletniciri de demult, despre măiestria cu care țeseau femeile din familie (mamă, bunică, mătușă) așternuturi de pat și carpete pentru pereții casei. Oare, aici a învățat Fănuș
BUZELE RĂSĂRITULUI AU SĂRUTAT ÎNCĂ O DATĂ NUMELE LUI FĂNUŞ NEAGU de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 by http://confluente.ro/Buzele_rasaritului_au_sarutat_inca_cornelia_viju_1330670339.html [Corola-blog/BlogPost/365184_a_366513]
-
pe plită, cu miros de izmă, cu pâinea dospită în cuptor pe care bunica făcea nelipsitul semn al Sfintei Cruci și cu zgomotul ciudat de melodios, prin interesul pe care ni-l trezea, al pedalelor și suveicilor de la războiul de țesut, care ocupa toată odaia până la răsăritul ghioceilor. Deși ne iubea din cale-afară, nu ne arăta prea mult și căuta mereu să ne instruiască într-un stil unic al ei, pe care nu prea puteai să îl contrazici. Astăzi înțeleg altfel
CERASELA NICOLETA SLĂVULETE de CERASELA NICOLETA SLĂVULETE în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/Cerasela_Nicoleta_Sl%C4%83vulete.html [Corola-blog/BlogPost/376545_a_377874]
-
nu o mărturisește nimănui. Omul acesta uimitor cunoaște exact cum a achiziționat piesele, cine le-a purtat, ce vârstă aveau persoanele care le-au deținut. Știe cu precizie de ce artizan popular sunt lucrate, din ce zona provin, ce tehnici de țesut sau broderie s-au folosit. Omul acesta are o modestie și un farmec aparte. Îl urmăresc cu câtă pasiune și însuflețire vorbește despre fiecare piesă din colecția să. Mă fascinează tânărul din fața mea, care și-a dedicat tinerețea salvării unor
OAMENI SI POVESTI PE PORTATIVUL MEMORIEI de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 by http://confluente.ro/eleonora_stoicescu_1441543464.html [Corola-blog/BlogPost/373274_a_374603]
-
câte alte frumuseți care îmi brodează dreapta credință și dragoste pentru pământul natalˮ. Elena Buică își scrie cărțile dând impresia că inima-i generoasă a devenit o oglindă mărginită de nestemate și că fiecare vorbă izvorăște din gândul îndelung sedimentat țesut pe canavaua unde se îmbrățișează mii de emoții, senzații, trăiri indicibile.De aceea cititorului nu-i rămâne decât să se îndrăgostească de fiecare carte scrisă de Buni acolo, departe, în Canada depărtărilor nemărginite. Voichița Pălăcean-Vereș Referință Bibliografică: Scrierile Elenei Buică
SCRIERILE ELENEI BUICĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1411559659.html [Corola-blog/BlogPost/376393_a_377722]
-
mult prea puțin. Pe de altă parte, există și o nesiguranță a generației noastre care nu știe încotro să o apuce și care are mereu senzația că trebuie să plece - acesta este un discurs frecvent întâlnit. Ce schimbări apar în țesutul urban? Stingerea sau transformarea radicală tocmai a acelor atribute care le conferă statutul urban. În orașele de la Dunăre care se confruntă cu o sărăcie foarte mare, am observat că spațiile comerciale erau în general închise și că piața era locul
O arhitectă a mers în 60 de orașe românești abandonate ca să caute un tratament la depresia postcomunistă by https://republica.ro/o-arhitecta-a-mers-in-60-de-orase-romanesti-abandonate-ca-sa-caute-un-tratament-la-depresia-postcomunista [Corola-blog/BlogPost/338303_a_339632]
-
petrecut, A pus fața la pământ, Și-a pus mână peste mână Și s-a făcut praf țărână....” Acest cântec îl îngâna bunica, stând pe prispa casei bătrânești, sprijinită în baston, sau torcând din fuiorul de lână sau cânepă pentru țesutul la război. Dar apropo de război, bunica mea a prins ambele războaie mondiale. La primul, era domnișoară de vreo 22 ani, după cum ne povestea uneori. De la ea învățase și tatăl meu cântecul și îl cânta numai atunci când era supărat. În
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie_din_ciclul_stan_virgil_1388224489.html [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
adusă din Noua Zeelandă, fiind una folosită și de marile branduri din domeniu. Designul și codul de culori ale covoarelor sunt concepute de Andreea și Flavia. „În România fabricile care mai existau făceau covoare ori mecanizat, ori prin tehnica războiului de țesut, care ia destul de mult timp, până la 2-3 luni. Tehnica pe care o folosește fabrica din China cu care colaborăm scurtează foarte mult timpul de producție a unui covor, până la 20-30 de zile”, spune Andreea. Andreea a studiat arhitectura la Universitatea
GENERAȚIA B. Andreea și Flavia vând covoare „hand-tufted”: lână din Noua Zeelenda, muncitori chinezi și design 100% românesc by https://republica.ro/generatia-b-andreea-si-flavia-vand-covoare-zhand-tufted-lana-din-noua-zeelenda-muncitori-chinezi-si-design [Corola-blog/BlogPost/338578_a_339907]
-
artefacte, găsim informații prețioase la: Dumitru Gălățan Jieț, Traseul transhumant al unei boațe ciobănești împuiate laCloșani (Mehedinți) în anul 1927, Claudia Bălaș, Ceramică populară din județul Olt. Imagine și document, Ioana Gabriele Duicu, Tehnici de prelucrarea fierului, Cornel Boteanu, Meșteșugul Țesutului. Tradiție și continuitate în Plaiul Cloșani(zona Baia de Arama), Gabriela Boangiu, De la meșteșug la măiestrie: tradiții în spațiul urban, Georgiana Onoiu, Reprezentări gortjene an colecția de port popular a Muzeului Nașional al Satului Dimitrie Gusti din București, Varvară Magdalena Măneanu, Colecția
RECENZIE VOLUM DE STUDII DROBETA, XXII, 2013 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_volum_de_studii_drobe_varvara_magdalena_maneanu_1367926822.html [Corola-blog/BlogPost/353214_a_354543]
-
fructe sau legume la Orșova, iar turcii vei din Șerbia aveau meserii cu specific alimentar în special preparatul zaharicalelor (Kadri fratele lui Ali Kadri prapara rahat ) . Ale ocupații era dulgheritul, cărăușia cu barca de pe un mal pe altul, ocupații casnice țesut , croitorie . Pe insula erau mulți șerpi ne veninoși , pe care insularii îi prindeau și uneori le utilizau pielea pentru a împodobi bastoane, pe care le videau că amintiri de pe insulă. Majoritatea bărbaților lucrau la fabrica de țigări care primea materie
FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE.2 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 by http://confluente.ro/Fosta_insula_ada_kaleh_in_lu_varvara_magdalena_maneanu_1372146136.html [Corola-blog/BlogPost/346006_a_347335]
-
o displazie de dezvoltare a piciorului, adică nu este o malformație pentru că defectul nu survine în perioada de dezvoltare embrionară, ci în perioada de dezvoltare fetală. Altfel spus, celulele sunt normal formate, au o structură normală, dar așezarea lor în țesuturi este aberantă, ducând la o contractilitate a țesuturilor de pe partea postero-internă a gambei cu răsucirea piciorului spre interior. În engleză este numit „clubfoot”. „Club” înseamnă crosă de golf. Arată ca o crosă de golf și este la fel de rigid. Piciorul varus
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/chirurgie-sau-gips/ [Corola-blog/BlogPost/92833_a_94125]
-
este o malformație pentru că defectul nu survine în perioada de dezvoltare embrionară, ci în perioada de dezvoltare fetală. Altfel spus, celulele sunt normal formate, au o structură normală, dar așezarea lor în țesuturi este aberantă, ducând la o contractilitate a țesuturilor de pe partea postero-internă a gambei cu răsucirea piciorului spre interior. În engleză este numit „clubfoot”. „Club” înseamnă crosă de golf. Arată ca o crosă de golf și este la fel de rigid. Piciorul varus equin este rigid față de varusul postural care este
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/chirurgie-sau-gips/ [Corola-blog/BlogPost/92833_a_94125]
-
petrecut, A pus fața la pământ, Și-a pus mână peste mână Și s-a făcut praf țărână....” Acest cântec îl îngâna bunica, stând pe prispa casei bătrânești, sprijinită în baston, sau torcând din fuiorul de lână sau cânepă pentru țesutul la război. Dar apropo de război, bunica mea a prins ambele războaie mondiale. La primul, era domnișoară de vreo 22 ani, după cum ne povestea uneori. De la ea învățase și tatăl meu cântecul și îl cânta numai atunci când era supărat. În
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar.html [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
predicție maritala). Referindu-ne la istoricul sensului lexemei minciunica și a expresiei a face Minciunica putem spune că acestea aparțin perioadei autarhice la satului, când în mod sistematic, după terminarea sărbătorilor de iarnă, în fiecare gospodărie se instala războiul de țesut, iar țesutul dura până spre primăvară. În anumite zone din județul Mehedinți precum în arealul satelor Bâcleș, Smadovița, la terminarea sezonului de țesut, care în mare coincidea cu timpul fast din jurul datei Dragobetelui când se puteau face predicții maritale, se
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_varvara_magdalena_d_varvara_magdalena_maneanu_1377592669.html [Corola-blog/BlogPost/364944_a_366273]
-
Referindu-ne la istoricul sensului lexemei minciunica și a expresiei a face Minciunica putem spune că acestea aparțin perioadei autarhice la satului, când în mod sistematic, după terminarea sărbătorilor de iarnă, în fiecare gospodărie se instala războiul de țesut, iar țesutul dura până spre primăvară. În anumite zone din județul Mehedinți precum în arealul satelor Bâcleș, Smadovița, la terminarea sezonului de țesut, care în mare coincidea cu timpul fast din jurul datei Dragobetelui când se puteau face predicții maritale, se practică de către
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_varvara_magdalena_d_varvara_magdalena_maneanu_1377592669.html [Corola-blog/BlogPost/364944_a_366273]
-
satului, când în mod sistematic, după terminarea sărbătorilor de iarnă, în fiecare gospodărie se instala războiul de țesut, iar țesutul dura până spre primăvară. În anumite zone din județul Mehedinți precum în arealul satelor Bâcleș, Smadovița, la terminarea sezonului de țesut, care în mare coincidea cu timpul fast din jurul datei Dragobetelui când se puteau face predicții maritale, se practică de către unii tineri un obicei legat de aflarea ursitei sau ursitului numit Minciunica.4 Obiceiul nu avea dată fixă, dar în general
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_varvara_magdalena_d_varvara_magdalena_maneanu_1377592669.html [Corola-blog/BlogPost/364944_a_366273]
-
din jurul datei Dragobetelui când se puteau face predicții maritale, se practică de către unii tineri un obicei legat de aflarea ursitei sau ursitului numit Minciunica.4 Obiceiul nu avea dată fixă, dar în general se practică în lunile de primăvară. Cand țesutul se sfârșea și se ajungea la ultimul fustei (denumire regională-nuia ce se punea între rîndurile de urzeala pentru a preveni încurcarea firelor) numit local minciunica. Cea care a terminat de țesut, lua minciunica și o dădea la unul din copii
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_varvara_magdalena_d_varvara_magdalena_maneanu_1377592669.html [Corola-blog/BlogPost/364944_a_366273]
-
în general se practică în lunile de primăvară. Cand țesutul se sfârșea și se ajungea la ultimul fustei (denumire regională-nuia ce se punea între rîndurile de urzeala pentru a preveni încurcarea firelor) numit local minciunica. Cea care a terminat de țesut, lua minciunica și o dădea la unul din copii ei, fata sau băiat sau la o rudă apropiată, necăsătorita , care urma să se căsătorească și dorea să-și afle ursita. Acesta persoană trebuia să se ducă cu minciunica între dinți
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_varvara_magdalena_d_varvara_magdalena_maneanu_1377592669.html [Corola-blog/BlogPost/364944_a_366273]
-
băiat dacă era față. De îndată ce numele era auzit era aflat și numele ursitului sau ursitei. Acesta practică s-a mai întâlnit în zona amntită până prin 1960. Treptat, cu pătrunderea efectelor industrializării(dezvoltarea industriei textile) și în economia țărănescă, războiul de țesut s-a instalat din ce in ce mai rar, până s-a renunțat definitiv la el. Odată cu dispariția războiului din casă țărăneasca au dispărut din vorbirea oamenilor și sensurile unor cuvinte care desemnau componente ale acestuia precum: iepe pentru tălpici, moș și babă sau
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_varvara_magdalena_d_varvara_magdalena_maneanu_1377592669.html [Corola-blog/BlogPost/364944_a_366273]
-
Ediția nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului M-am născut într-un octombrie ploios, al anului 1964 în inima Olteniei: Craiova . Am indrâgit cuvântul, imediat cum am putut citi. Port în mine poveștile bunicilor, zgomotul războiului de țesut concretizat în minunile de covoare sub mâinile bunicii, liniștea toarsă în fuioare de bine prin văile dealulilor cu pomi fructiferi din satul vacanțelor și stelele nopților de visare, din fânul cosit de bunic. În adolescentă, am observat ... atunci când poți cuprinde
DESPRE MINE... de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Lia_Zidaru.html [Corola-blog/BlogPost/340158_a_341487]
-
plecat.” Sufrageria...e ca o cameră din altă epocă...cu pian, pendulă...gramofon...masă cu intarsii, de nuc masiv...papuci de casă de mătase... Camera mică e „un depozit de antichități”...furcă cu fus...fuior...picturi naive...un război de țesut...la care el încă mai lucrează. Domitorul...de o unică persoană („Nu pot să dorm cu cineva...mă sufocă prezența oricui, oricât de drag mi-ar fi!”) Baia...o nebunie nemțească pentru adolescenți trăzniți...la ușă, degete prinse...colacul...cu
LA O CAFEA NEMŢEASCĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 387 din 22 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/La_o_cafea_nemteasca_corina_lucia_costea_1327247375.html [Corola-blog/BlogPost/360456_a_361785]
-
anatomice faciale sunt prezentate într-o manieră științifică, având la bază tehnicile utilizate de către criminalistică în reconstrucția chipului. Pornind de la imaginea craniilor fosile descoperite, principiile anatomiei comparate fizionomia hominizilor a fost recompusă într-un mod cât mai realist. Astfel, grosimile țesuturilor musculare, axele specifice în funcție de care sunt stabilite unghiurile de înclinare și morfologia unor elemente anatomice precum ochii, nasul ori urechile sau structura pielii homonidelor reprezentate întrunesc regulile de reconstrucție cunoscute în știință. Pentru a integra într-un context profesionist întreaga
Descendenţa speciei umane, expoziţie nouă la Antipa by http://www.zilesinopti.ro/articole/3190/descendenta-speciei-umane-expozitie-noua-la-antipa [Corola-blog/BlogPost/97360_a_98652]
-
primării sau în alte instituții publice, Î.P.S. Părinte Ioan afirmă că România este țara lui Dumnezeu, țara icoanelor, în fiecare casă de român regăsindu-se o icoană „pe peretele dinspre răsărit, fiind împodobită cu maramă, cu ștergarul foarte frumos țesut în război, gătită cu fir de busuioc” (p.49). Despre Sfânta Cruce afirmă că este „stindardul creștinilor. Părinții noștri nu au pus nici un alt semn pe turla bisericii decât Sfânta Cruce”, ori se știe că biserica este asimilată corăbiei lui
Semnal editorial şi Publicistic: „Pe Cărarea Raiului” by http://uzp.org.ro/semnal-editorial-si-Publicistic-pe-cararea-raiului/ [Corola-blog/BlogPost/93780_a_95072]
-
BodyFit multiplayer & wireless mode MIRROR IMAGE STUDIO STR. LIBERTĂȚII 12 ORADEA 0752 589 800 Economisești TIMP O ședință EMS durează 20 de minute și este echivalentul a câteva ore de activitate intensă la sala de fitness. Arde grăsimea și reduce țesutul adipos BodyFit Oradea iți oferă un antrenament complet de consolidare a musculaturii ce îți va transforma modul în care organismul folosește caloriile. Astfel, vei pierde în greutate și vei obține o siluetă de invidiat. Crește masa musculară EMS îți echilibrează
JustFit by BodyFit Oradea by http://www.zilesinopti.ro/articole/14661/mirror-image-studio-justfit-by-bodyfit [Corola-blog/BlogPost/100824_a_102116]
-
acel gust. La Lăsata Secului aveam mai multe preparate din brânză. Postul care începea se mai numea și „Păresimile Paștelui”. În lunea ce urma numită și Luna curată, se curăța casa, purificându-se prin tămâiere, apoi se instala războiul de țesut, iar bunicuța se apuca de lucru. Bunicuța țesea pânza fină pentru cămașa de Paști al lui bunicuțu, dar și pentru ia ei, pe care aveau să le îmbrace la Paști. Pe cămașa lui bunicuțu Marin erau cusute „șabace”, iar pe
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII DE PAŞTE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 by http://confluente.ro/Purani_de_videle_traditii_de_floarea_carbune_1367566522.html [Corola-blog/BlogPost/344704_a_346033]