168 matches
-
plin de jucării Și cu grijă le-am păstrat Să mă joc cu voi copii ! Ceață, Nor de fum mi s-a părut, În zori când a apărut, Fel de fel de straie are, Ce-n necunoscut le fac, Nevăzute țesătoare ! Pare-a fi un nor mergând, Coșul casei fumegând, Soarele dacă se-arata, O topește dinr-o dată! Iarnă tu de ude vii? Iarnă, tu, de unde vii, Pește dealuri și livezi, Troienita de zapezi, Încărcată de nămeți? Derdeluș tu vrei să
,,ANOTIMPURILE COPILARIEI ' (1993) de TELA MOCANU în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 by http://confluente.ro/tela_mocanu_1497371178.html [Corola-blog/BlogPost/375907_a_377236]
-
să găsească pe altcineva decât pe secretară. După ce aceasta dădu raportul, că toți erau plecați la masă, aplecându-se cu o ceașcă de cafea către domnul inspector, începu cu un aer conspirativ. - Știți domnule inspector, aici în comună este o țesătoare, care lucrează clandestin, cuverturi alese cu vergeaua. Știu și unde stă, dacă vreți vă dau pe cineva să vă conducă la ea acasă. - Dacă ești sigură că se ocupă de așa ceva, bine mă duc să văd la fața locului, răspunsese
BLESTEM SAU DREPTATE DIVINĂ de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Blestem_sau_dreptate_divina.html [Corola-blog/BlogPost/348274_a_349603]
-
ești sigură că se ocupă de așa ceva, bine mă duc să văd la fața locului, răspunsese acesta. Secretara cu un aer de satisfacție greu de stăpânit, strigă la femeia de serviciu, să-l conducă pe d-l inspector la acea țesătoare. - O învăț eu minte, gândi aceasta, simțind gustul răzbunării, pe aceea care refuzase să-i lucreze gratis două cuverturi, alese cu vergeaua. Nu departe, în apropierea bisericii din comună, se afla și gospodăria femeii pârâte, că ar lucra clandestin. Fără
BLESTEM SAU DREPTATE DIVINĂ de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Blestem_sau_dreptate_divina.html [Corola-blog/BlogPost/348274_a_349603]
-
București. Vizitatorii vor putea aprecia, de exemplu, portretul celei care la 17 ani are 21 de expediții, 6 recorduri de vârstă și Seven Volcanoes cuceriți, al actriței cu cele mai multe premii UNITER, al primului medic de chirurgie plastică pentru copii, al țesătoarei maramureșene faimoasa la nivel internațional, al arhitectului român care a proiectat cea mai înaltă clădire din lume din secolul 20, al primului doctor român care a efectuat un transplant de inimă în 1964 sau al singurului cosmonaut român.
Portrete de Români Frumoși by http://www.zilesinopti.ro/articole/4355/portrete-de-romani-frumosi [Corola-blog/BlogPost/98400_a_99692]
-
Semnez pentru pace”. Interviu sincron acordat de pictor. CARNET POLITIC (MEDI WESCHLER DINU) România, 1956, reportaj Cu: Medi Weschler Dinu, Dan Sanda Producător: Actualitatea în imagini nr. 6 / 1956, subiect a. Carnet politic. - Pictorița M. Dinu pictează un portret al țesătoarei Dan Sanda care este anunțată că va fi candidată pentru M.A.N. ÎN CINSTEA REVOLUȚIEI DIN OCTOMBRIE (SCARLAT CALLIMACHI) România, 1957, reportaj Cu: Scarlat Callimachi Producător: Actualitatea în imagini nr. 44 / 1957, subiect a. În cinstea revoluției din octombrie
EDIŢIA A IV-A SESIUNEA A VIII-A de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 by http://confluente.ro/igor_mocanu_1414022066.html [Corola-blog/BlogPost/379409_a_380738]
-
lemn în care sunt încastrate elemente de arhitectura deosebite vechi de cca. 150 de ani, ferestre și uși ale căror geamuri sunt pictate de pictorul iconar Raluca Jurcovan cu icoane țărănești pe sticlă. Construcția este structurată în trei ateliere: atelierul țesătoarei - Rafira Jurcovan, atelierul cojocarului - Dumitru Sofonea și atelierul pictorului iconar - Raluca Jurcovan. În ateliere veți putea admira țesături, ștergare, straie, pieptare din satul Drăguș, icoane tradiționale pe sticlă, fotografii și obiecte specifice interioarelor țărănești. Pictorul iconar Raluca Jurcovan povestește: Atunci când
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/vernisajul-expozitiei-mostenirea/ [Corola-blog/BlogPost/93897_a_95189]
-
comunitate. Toate acestea fac din satul Drăguș, unicul sat din România al cărui trecut, în toată complexitatea lui, a rămas pe peliculă. Echipa de monografiști a poposit în casa străbunicilor mei unde au și fost cazați. Rafira Jurcovan, străbunica mea - țesătoare renumită în sat și Dumitru Sofonea, tatăl fiului cu același nume Dumitru Sofonea, cojocarul satului, au fost printre protagoniștii acestei cercetări ample realizate de către Dimitrie Gusti în întregul sat. În urma acestei campanii, Rafira Jurcovan și Dumitru Sofonea au fost invitați
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/vernisajul-expozitiei-mostenirea/ [Corola-blog/BlogPost/93897_a_95189]
-
peste alee, aproape de intrarea în complexul monahal, se află Casa Topârceanu. De ce se numește așa ne spune maica stareță: „George Topîrceanu s-a născut la 20 martie 1886, în Azilul „Elena Doamna” din București, unde mama lui, Paraschiva, lucra ca țesătoare de covoare. Această îndeletnicire a adus-o la Mănăstirea Văleni unde măicuțele de aici aveau ateliere de țesătorie. Tatăl său, Ion Topîrceanu era cojocar de meserie. George a urmat, ultimele clase primare la Șuici (satul Văleni făcând parte atunci din
FEREASTRĂ CATRE SUFLETELE NOASTRE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Fereastra_catre_sufletele_noastre.html [Corola-blog/BlogPost/357838_a_359167]
-
Văleni unde măicuțele de aici aveau ateliere de țesătorie. Tatăl său, Ion Topîrceanu era cojocar de meserie. George a urmat, ultimele clase primare la Șuici (satul Văleni făcând parte atunci din această comună). Mama sa lucra la Mănăstirea Văleni ca țesătoare de covoare.” Aici, George Topîrceanu a compus primele versuri, în clasa a III-a și apoi a chemat un coleg de clasă în spatele școlii unde i-a citit câteva strofe dintr-o poezie. Aceasta se încheia cu versurile: „Hai cu toții
FEREASTRĂ CATRE SUFLETELE NOASTRE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Fereastra_catre_sufletele_noastre.html [Corola-blog/BlogPost/357838_a_359167]
-
elan „zeiesc-liric“, ori „ceremonios-orfeic“, mai tuturor aflaților în imediata apropiere a lui Nichita Stănescu, zilnic: de la colegii de generație, până la ingineri sociali, marinari, pionieri, horticultori, pescari, cooperatori, zootehniști, primari, arheologi, bibliotecari, speologi, securiști, ospătari, turiști, milițieni, șoferi, tractoriști, educatoare, buldozeriști, țesătoare, tereștri, bobinatoare, nocturni, activiste, extratereștri, traducătoare, diurni, secretare, borfași, mirese, fruntași-codași, nuntași, cosmonauți ș. a. „Scrisorile“ improvizate „la masa / fața locului“, de prin 1967 și până în 1983, cuprinse în acest ciclu, au fost comunicate redacției revistei «Viața Românească» de Ion Donoiu
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1389834185.html [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]
-
chem, Să punem în cuvinte dimineață, E primăvară-n suflet și-n poem... ÎNTRE GHIOCEL ȘI CRIZANTEMĂ... Nu e meritul meu Că m-am născut. Tristețea mea adumbrește, Nu întunecă. Aseară Un înger Ți-a fotografiat Surâsul. Mirosea A Primăvară... ȚESĂTOAREA Nu mai țese mama la război, Ea, cea mai vestită dintre toate, Doamne, ce tindee minunate Rostuia, sărmana, pentru noi! Mai presus de nume și de fire! Timpul ei părea fără-de-frâu! Ca un pește fulgerând prin râu Alerga suveica printre
DE ZIUA TA FEMEIE ! de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 by http://confluente.ro/Nicolae_nicoara_horia_de_ziua_ta_feme_nicolae_nicoara_horia_1331214039.html [Corola-blog/BlogPost/346583_a_347912]
-
Doina Lavric, Andreea Haisan, Ana Maria Pătrăscioiu, Paul Ananie. Iar la ora 16:00, vizitatorii se vor putea întâlni cu actorii Teatrului Masca Evenimentul este promovat de cinci dintre cei mai cunoscuți meșteșugari și susținători ai valorilor românești: Adela Petre - țesătoare în păr de capră și posesoare a Tezaur Uman Viu (distincție oferită de Ministerul Culturii și UNESCO); Alexandru Ilinca - unul dintre cei mai cunoscuți opincari români, Paul Buța - un talentat creator de măști populare, Antoaneta Mareș, fondatoarea platformei online de
Susținem valorile românești: Poveștile iei, covoarelor, opincilor și măștilor românești by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104423_a_105715]
-
Blouse Roumaine Shop, Dana Georgescu- fondatoarea atelierului de tipar și legătorie “Moara de hârtie”, dar și a proiectului “Satul Meșteșugurilor”. Tradițiile populare trebuie să meargă mai departe și vedem în ultimii ani cum tinerii le apreciază din ce în ce mai mult. Adela Petre, țesătoare în păr de capră, în vârstă de 87 de ani, crede că: “În viață, totul este numai să vrei. Și dă și altora ce știi...să aibă cin’ te pomeni”. Ea a creat primul său covor în anul 1947, însă
Susținem valorile românești: Poveștile iei, covoarelor, opincilor și măștilor românești by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104423_a_105715]
-
și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, implementat de către Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri. Aflați noutăți despre târg urmărind pagina de Facebook “Meșteșugar FEST - România Creativă” https://www.facebook.com/MestesugarFEST/ Cine sunt protagoniștii videoclipurilor: Adela Petre, țesătoare în păr de capră, 87 de ani “In viață, totul este numai să vrei. Și dă și altora ce știi...să aibă cin’ te pomeni”. Adela Petre a creat primul sau covor în anul 1947, însă țese în păr de
Meșteșugarii și antreprenorii români promovează tradițiile autohtone pe Facebook și YouTube by http://www.zilesinopti.ro/articole/13946/mestesugarii-si-antreprenorii-romani-promoveaza-traditiile-autohtone-pe-facebook-si-youtube [Corola-blog/BlogPost/100094_a_101386]
-
conferinței și s-a stabilit ca ziua de 8 Martie să fie declarată ca zi de omagiere a femeii din întrega lume, tocmai pentru că în anul 1857, în ziua cu pricina avusese loc la New York o manifestație de amploare - protestul țesătoarelor care revendicau abolirea valorilor tradiționale și a celor religioase, „în spiritul ateo-materialist al stîngii revoluționare”. Revenind la țara noastră, descoperirile arheologice din vetrele strămoșești, mai precis Schela Cladovei, o așezare preistorică veche de opt mii de ani, au dat la
1 SI 8 MARTIE de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 by http://confluente.ro/1_si_8_martie.html [Corola-blog/BlogPost/350620_a_351949]
-
să găsească pe altcineva decât pe secretară. După ce aceasta dădu raportul, că toți erau plecați la masă, aplecându-se cu o ceașcă de cafea către domnul inspector, începu cu un aer conspirativ. - Știți domnule inspector, aici în comună este o țesătoare, care lucrează clandestin, cuverturi alese cu vergeaua. Știu și unde stă, dacă vreți vă dau pe cineva să vă conducă la ea acasă. - Dacă ești sigură că se ocupă de așa ceva, bine mă duc să văd la fața locului, răspunsese
FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU by http://confluente.ro/articole/flora_m%C4%83rg%C4%83rit_st%C4%83nescu/canal [Corola-blog/BlogPost/348281_a_349610]
-
ești sigură că se ocupă de așa ceva, bine mă duc să văd la fața locului, răspunsese acesta. Secretara cu un aer de satisfacție greu de stăpânit, strigă la femeia de serviciu, să-l conducă pe d-l inspector la acea țesătoare. Citește mai mult Era prin vara lui 1987, când deplasându-se pentru un control de rutină, într-o comună riverană unui braț al Dunării, inspectorul finaciar pătrunsese în incinta primăriei, fără să găsească pe altcineva decât pe secretară.După ce aceasta
FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU by http://confluente.ro/articole/flora_m%C4%83rg%C4%83rit_st%C4%83nescu/canal [Corola-blog/BlogPost/348281_a_349610]
-
să găsească pe altcineva decât pe secretară.După ce aceasta dădu raportul, că toți erau plecați la masă, aplecându-se cu o ceașcă de cafea către domnul inspector, începu cu un aer conspirativ.- Știți domnule inspector, aici în comună este o țesătoare, care lucrează clandestin, cuverturi alese cu vergeaua. Știu și unde stă, dacă vreți vă dau pe cineva să vă conducă la ea acasă.- Dacă ești sigură că se ocupă de așa ceva, bine mă duc să văd la fața locului, răspunsese
FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU by http://confluente.ro/articole/flora_m%C4%83rg%C4%83rit_st%C4%83nescu/canal [Corola-blog/BlogPost/348281_a_349610]
-
ești sigură că se ocupă de așa ceva, bine mă duc să văd la fața locului, răspunsese acesta.Secretara cu un aer de satisfacție greu de stăpânit, strigă la femeia de serviciu,să-l conducă pe d-l inspector la acea țesătoare.... XII. GÂNDURI ȘI FLORI, de Flora Mărgărit Stănescu , publicat în Ediția nr. 209 din 28 iulie 2011. Gânduri și flori Gândurile mele, ramuri încărcate de flori, le-aș putea rupe și ... dărui mamei pe toate. Mama va plânge , văzând ce
FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU by http://confluente.ro/articole/flora_m%C4%83rg%C4%83rit_st%C4%83nescu/canal [Corola-blog/BlogPost/348281_a_349610]
-
mai bine și să poată rezista în timp. Un astfel de perete odată consolidat era greu de distrus. Cum începea toamna, după terminarea lucrărilor agricole, începea munca torcătoarelor din sat. Care trebuiau să pregătească firul ce aveau să-l folosească țesătoarele satului. La războaiele obișnuite folosite la sate, se țeseau pături de lână. Lâna provenea din gospodăriile proprii, însă cânepa se cumpăra din satele apropiate precum Pojejena, Sichevița în zilele de târg de la Moldova Nouă. Pentru cămășile din acele vremuri se
ALTE CATEGORII DE MESERIAŞI DIN CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 667 din 28 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Alte_categorii_de_meseriasi_din_coronin_mihai_leonte_1351406716.html [Corola-blog/BlogPost/346549_a_347878]
-
o cantitate mai mare o duceau la darac, care era numai la Pojejena sau Sichevița. Torsul lânii însă era manual și dădea mult de lucru în mod special fetelor tinere. Când firul obținut din lână era gata, materialul se preda țesătoarelor, care țeseau pături și postavurile pentru îmbrăcăminte. Firul de lână era folosit și pentru tricotarea de svetere (pulovere), veste, ciorapi (ștrimfii ¾). Pentru încălțămintea purtată în acea vreme, respectiv opincile, se țeseau obiele specifice, în culori diferite, așa zise obiele pestrițe
ALTE CATEGORII DE MESERIAŞI DIN CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 667 din 28 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Alte_categorii_de_meseriasi_din_coronin_mihai_leonte_1351406716.html [Corola-blog/BlogPost/346549_a_347878]
-
Rătești. În paralel a fost numit director și profesor la școlile monahale ce funcționau la cele trei mănăstiri. După ce au învățat rânduiala monahală, tipicul slujbelor și muzica psaltică, după ce au absolvit școala monahală și s-au calificat în meseria de țesătoare, au fost închinoviate la Mănăstirea Râmeț, din județul Alba, care tocmai a fost transformată în mănăstire de maici, deoarece forurile superioare bisericești și de stat nu au permis înființarea proiectatei mănăstiri pe Valea Sebeșului. Părintele Dometie Manolache a întâmpinat multe
UN AUTENTIC EROU AL CREDINŢEI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1402575167.html [Corola-blog/BlogPost/349800_a_351129]
-
lui, dar nici nu m-am dezis sau desprins din el. Sentimentul religios s-a estompat din lipsa exercițiului diurn, repetitiv și ritualic, bisericesc, iar canoanele sale n-au fost nici ele „pânza de paianjen” care să mă mrejuiască, pentru că țesătoarea mașteră care ar fi trebuit să fie biserica, mai precis unii din slujitorii ei a lăsat complice ochiurile rare sau neprinse bine, conlucrând mai pe față-mai pe dos cu anticristul. Pe timpul copilăriei și adolescenței mele - și nu eu sunt chemat
CONFESIUNILE UNUI NEDUS...LA BISERICĂ ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Confesiunile_unui_nedus_la_biserica_.html [Corola-blog/BlogPost/366935_a_368264]
-
rotundă, joasă, cu scaune mici. Pe masă sunt expuse un ulcior și străchini de ceramică. Țesutul, principala ocupație a femeilor, este exemplificat de o roată pentru tors (chekrak), un coș cu diferite obiecte de țesut, femeile macedonene fiind bune torcătoare, țesătoare, tricoteze. Într-o vitrină pot fi admirate costume populare femeiești, aparținând populației din Vardar Macedonia, alcătuite fie din fustă de lână grena cu bluză și un fel de rochie lungă cu mâneci de culoare albă, fie din fustă de lână
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1421523184.html [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
Manager Tactic Events. Va întâmpina aproximativ 100 de meșteri populari și producători tradiționali dar și tineri artizani Hand Made și anticari. Veți regăsi reprezentată fiecare provincie geografică cu tradițiile meșteșugărești dar și culinare, cu port tradițional și mai ales oameni: țesătoare, fierari, olari , cioplitori, lingurari, cojocari, cofetari, pielari, rudari, iconari, blănari, gospodine și gospodari cu diverse bunătăți: dulcețuri, siropuri și cofeturi, miere și produse apicole, cozonaci și plăcinte, ierburi aromatice, brânzeturi și produse din carne pregătite după rețete cu tradiție, suc
TARG DE SF. ILIE LA MUZEUL TARANULUI ROMAN de MIHAI MARIN în ediţia nr. 552 din 05 iulie 2012 by http://confluente.ro/Targul_de_sf_ilie_la_muzeul_taranului_r_mihai_marin_1341497793.html [Corola-blog/BlogPost/358205_a_359534]