13 matches
-
în fmailia mea va fi o dramă... - Iar o tragedie, când poate să se întâmple?... să răspundă elevul din ultima bancă, de lângă fereastră. - Nimic mai simplu, când cade internetul... Clasa a dat în clocot, râsete care mai de care: stridente, țipurituri și tropăit de picioare. - Copii!... Vă rog liniște, a țipat din toți plămâni doamna prof. Luxița Prădăreanu. Ce răspuns este acesta, Glumăreanu? Elevul Mihai Glumăreanu, fără să se piardă cu firea, s-a deplasat spre doamna inspector și a îceput
DRAMA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1491297019.html [Corola-blog/BlogPost/350169_a_351498]
-
în stradă, în același număr mare, să scandați plini de convingere:„ am fost proști că v-am crezut!” Sincer, nu prea cred., Dar să revenim la sloganul care m-a determinat să scriu aceste rânduri. Ziceam că am auzit frecvent „țipuritura” următoare: „D.N.A vine să vă ia!” Sună frumos! Ar trebui să-mi plătiți drepturi de autor, pentru că eu am făcut din asta unul din leit-motivele piesei mele de teatru „Despre oameni și câini”, jucată de șapte ori pe scenele
VINE D.N.A.! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1486291604.html [Corola-blog/BlogPost/384829_a_386158]
-
mălai, mămăligă și horinca maramureșană și pentru sângele meu ortodox, pentru mirosul pământului țării după ploaie și pentru penelul lui Sabin Bălașa și flinta lui Peneș Curcanul și pentru spată și fuștei, și pentru inima mea ortodoxă, pentru tropotita maramureșană, țipuriturile oșenești și hăulitele gorjenești, pentru Cahul, Bolgrad, Ismail și Bălți și pentru binecuvântările și mustrările duhovnicului meu, și pentru aerul curat al Rarăului și Peștera Muierii, pentru Cetatea Neamțului și Cetatea Hotinului și pentru „Rădița, neichii, Rădiță”, „Muică, suntem neam
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1458218419.html [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
în fmailia mea va fi o dramă... - Iar o tragedie, când poate să se întâmple?... să răspundă elevul din ultima bancă, de lângă fereastră. - Nimic mai simplu, când cade internetul... Clasa a dat în clocot, râsete care mai de care: stridente, țipurituri și tropăit de picioare. - Copii!... Vă rog liniște, a țipat din toți plămâni doamna prof. Luxița Prădăreanu. Ce răspuns este acesta, Glumăreanu? Elevul Mihai Glumăreanu, fără să se piardă cu firea, s-a deplasat spre doamna inspector și a îceput
DRAMA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1464859779.html [Corola-blog/BlogPost/378826_a_380155]
-
corpului și modernitatea, pp.149-150, Editura Cartier, București, 2009. 2Idem nr.1. 3 Vasile T. Doniga, Folclor din Maramureș, p.179, strigătura 511, Editura Minerva, București, 1980. 4 Maria Ciuberea, Săliștea Sibiului, 1974, zicere de legare pentru dragoste. 5 Țâpuritúră, țipurituri, s. f. (reg.) Strigătură (1) specifică în cântecele maramureșene. - țâpuri + suf. -ătură. Cf. DEX, Editura Academiei Române, București, 1975. 6 Leca Morariu, De la noi. Povești, poezii și cimilituri populare, p.33, povestea Cel mai mic, cel mai voinic, Editura Minerva, București
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434139569.html [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
nu i-a asimilat. S-a vrut ca protestul să fie al protestatarilor, fără culoare partinică, revoluționară, sindicală, religioasă, etnică... Am auzit, luni întregi, nemulțumirile exprimate de miile de oameni, care s-au perindat prin Piața Universității. Deseori, parcă erau țipuriturile maramureșenilor, din care izbucneau ura, neliniștile, durerile, spaimele și bucuriile protestatarilor. Unele au creat un accentuat disconfort la nivelul multor conștiințe, dar cu realitatea nu te joci! În Piața Universității s-au scris adevărate pagini de istorie. Revăd, cu ochii
DESPRE PUB 2012 de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_tableta_noua_de_wee_sergiu_gabureac_1358157366.html [Corola-blog/BlogPost/345169_a_346498]
-
catren. Rostită, de obicei, în tactul muzicii, s. prezintă un ritm specific de emitere, menit să întărească acompaniamentul instrumental. Termenului consacrat îi corespund, în diferite zone etnofolclorice ale țării, numeroase alte denumiri: chiotitură, chiuitură, ciot, descântec, iuitură, horire, strigare, țipătură, țipuritură. În unele zone, cum ar fi Bihorul, Țara Oașului, Bucovina, s. se cântă pe o melodie monotonă, arhaică. Clasificarea se face în funcție de conținutul afectiv, de cadrul ocazional în care este spusă și de funcționalitate. După conținutul afectiv, există două mari
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289980_a_291309]
-
direct“ manelele care explodează din câte o bronzată mașină decapotabilă, să mănânce auzind, de la masa vecină, vreun manager harnic care distribuie ordine prin telefonul mobil, face goange amantei și spune bancuri amicilor de departe, să se trezească dis-de dimineață în țipuriturile vesele ale celor care vin la slujbă devreme și sunt loviți de o volubilitate isterică. N-ai voie să te superi. E libertate. E democrație. S-a terminat cu elitismul și cu fasoanele. Dar, dincolo de educație, mai e ceva: un
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
cu pași simpli, mărunți, bătuți. ÎNVÂRTITA- joc de perechi foarte răspândit în Ardeal, alcătuit dintr-o plimbare alternată cu piruiete și dintr-o învârtire rapidă. JOCUL DIN OAȘ- joc specific Țării Oașului, cu mișcări verticale, pași simpli, accentuați. Caracteristicile sunt “țipuriturile” sau strigăturile cântate. SÂRBA- joc răspândit în toată țara. Formația este în semicerc, cu brațele pe umerii vecinului, iar desfășurarea este șerpuită sau în spirală. TREI PĂZEȘTE- joc oltenesc care se dansează la nuntă mai mult de către bărbați. Dansatorii așezați
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
puștoaică. M-a fascinat ca un basm, dar nu am înțeles mare lucru. Nici din ce și cum vorbesc oamenii locului - tîrziu, în facultate, am prins să decodez dialectul și, prin limbă, să mă apropii de ei - nici din as--cuțimea țipuriturilor și din acutele ce condimentează dialogul lor, nici din ce cîntă, nici din dramatismul tristeții lor. Am rămas, ani buni, cu senzații. Tot felul de senzații nedecantate, amestecate cu un fabulos ce se mișca straniu în subconștientul meu. Cu un
Prizonierat și alienare by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9549_a_10874]
-
Briliantul" etc. - am mai scris despre această manie a unor lucrători cu piciorul de a-și lua bombastice "noms de guerre" -, se mulțumesc cu unele mai puțin onorabile, gen "don Corleone". (Un caz special îl constituie cel ce răspunde la țipuritura "Pinalti", un domn agitat și extrem de simpatic, care-a ajuns să descrețească până și fruntea vecinelor mele de palier, pensionare total inocente în materie de fotbal). Sursa acestei veritabile manii o constituie comentatorii sportivi, care urmăresc, desigur, să-și demonstreze
Gura analfabetă a poliglotului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14054_a_15379]
-
sexual între ei, așa cum credeau unii, necunoscători ai acestui obicei. E greu, desigur, să creadă unul neavizat că între cei doi tineri îndrăgostiți, dormind împreună, nu se întâmpla nimic." La fel de frumoase - neverosimil de frumoase - sunt și versurile populare (hori, strigături, țipurituri, cântece de leagăn, jocuri de copii, amintiri, balade, orații și strigături la nuntă) reproduse în revistă. Un singur exemplu: "Mare-i noaptea și nu dorm,/ Ce se face bietu somn?/ Da' l-oi pune somn pe somn/ Și-ntr-o
Folclor din timpul comunismului și nu numai... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14853_a_16178]
-
fugi allegro appassionato. Cineva se străduia să-mi desprindă o ureche de cap, trăgând cu dinții de ea ca de un șnițel vechi și plin de zgârciuri. O palmă Îmi persecuta violent fesele. Camera se umpluse de chiote indienești, gâfâieli, țipurituri, bocete, fâsâieli, pocniturile pe care le face ambalajul transparent cu bule când acestea se sparg, gemete, miorlăituri, fluierături, aș putea chiar jura chiar că am auzit și un fragment din Traviata. Pe scurt, era o hărmălaie de parcă fetele s-ar
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]