26 matches
-
timp, victime ale istoriei ori, pur și simplu, eroi fără glorie dar care ne-au fascinat prin intermediul unor filme memorabile. Se poate chiar spune că antieroii, la fel ca și comedia neagră, reprezintă veritabile mărci ale cinematografului balcanic”, spune Marian Țuțui, selecționerul festivalului. Comunicările vor fi susținute în limba engleză de către nouă universitari, critici și istorici de cinema din șapte țări: Bulgaria, Croația, Grecia, M.Britanie, Serbia, China și România. Lucrările simpozionului vor fi conduse de profesor universitar Dina Iordanova de la
Festivalul Divanului Degustătorilor de Film și Artă Culinară by http://www.zilesinopti.ro/articole/7685/festivalul-divanului-degustatorilor-de-film-si-arta-culinara [Corola-blog/BlogPost/98568_a_99860]
-
a fost următoarea colaborare cu Titus Popovici. A participat la cel de-al șaptelea Festival Internațional de Film de la Moscova și a fost propunerea României la Premiul Oscar pentru cel mai bun film străin în 1972. Criticul de film Marian Țuțui scria că „Mihai Viteazul este probabil cel mai bun film istoric românesc... De data asta scenaristul Titus Popovici și regizorul Sergiu Nicolaescu vor avea în mărturiile istorice destule elemente dramatice astfel încât deși filmul este spectaculos, respectă aproape întru totul adevărul
Sergiu Nicolaescu () [Corola-website/Science/303894_a_305223]
-
afirma că "Drumul oaselor" este „un film îndrăzneț”, „realizat în condiții mai mult decât onorabile”, cu un personaj antologic (Mărgelatu) și cu alte personaje perfect conturate, interpretate de Marga Barbu, Ion Marinescu, Iurie Darie, Remus Mărgineanu și alții. Criticul Ion Țuțui a remarcat colaborarea la acest film a unei echipe experimentate în filmele cu haiduci (scenaristul Eugen Barbu, actorii Florin Piersic, Marga Barbu și Ion Besoiu) cu un regizor specializat în filme istorice (Doru Năstase). Ei au reconstituit cu farmec aventuri
Drumul oaselor () [Corola-website/Science/326201_a_327530]
-
noii dizidențe, liderii național-țărăniști s-ar fi întovărășit cu conducătorii reacționari ai Partidului Național Liberal și ar fi înscăunat „în fruntea partidului cea mai penibilă și mai regretabilă dictatură a unei caste de moșieri, latifundiari și • Gh. I. Ioniță, Gh. Țuțui, Frontul plugarilor (1933-1953), București, 1970, p. 144. • Ioan Scurtu, op. cit., p. 505. • România în anii..., p. 67. • Vezi „Scânteia“, 25.III.1945; Ioan Scurtu, op. cit., p. 515; Mihai Fătu, Alianțe politice ale Partidului Comunist Român (1944-1947), Cluj-Napoca, 1979, p. 163-166
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
373. Turliuc, Cătălin 15, 215, 223. Turranii 477. Türr, general 289. Tutorii 477. Tzigara Samurcaș, Al. 188. Țăranu, Liviu 433. Țepelea, Gabriel 261, 262. Țepordei, Vasile 403, 406. Țopa, Dimitrie 363. Țugui, P. 355. Țurcan, Ioan 362. Țurcanu, Radu 501. Țuțui, Gh. 272. Ubicini, J.H.A. 95, 98, 99. Udriște Năsturel 113, 114, 115. Udroiu, colonelul 431. Uhland 153. Ulam, Adam B. 413, 416, 422. Ulea, Sorin 49. Unamuno, Miguel de 416. Uncu, Teodor 405. Unden, ministru 197. Ungureanu, Constantin 353, 354
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și Adrian Marino, București, 1967; Ulysse, îngr. și pref. Geo Șerban, București, 1967; Scrieri despre artă, îngr. George Muntean, I-II, București, 1968; Universul poeziei, îngr. și postfață Al. Piru, București, 1971; Texte social-politice. 1944-1965, pref. Gh. Matei și Gh. Țuțui, București, 1971; Literatura nouă, îngr. și pref. Al. Piru, Craiova, 1972; Însemnări de călătorie, îngr. și pref. George Muntean, București, 1973; Gâlceava înțeleptului cu lumea, I-II, îngr. Geo Șerban, București, 1973-1974; Corespondența lui G. Călinescu cu Al. Rosetti (1935-1951
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
Muthu, Neagu Djuvara printre atâția alții au configurat în mod esențial dincolo de vocația polemică și de ideologia proprie fiecărui autor și un spațiu de joc intelectual și politic care relevă polisemia adesea derutantă a termenului de „balcanism“. Cartea lui Marian Țuțui, Orient Express. The Romanian and Balkan Cinema (Editura Noi Media Print, București, 2011), aduce o perspectivă nouă, perspectiva imaginii, și nu a oricărei imagini, ci a aceleia pe care o presupune cinematografia. De certă vocație enciclopedică - autorul răsfoiește o videotecă
Cu Orient Expressul prin Balcania by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4955_a_6280]
-
The Romanian and Balkan Cinema (Editura Noi Media Print, București, 2011), aduce o perspectivă nouă, perspectiva imaginii, și nu a oricărei imagini, ci a aceleia pe care o presupune cinematografia. De certă vocație enciclopedică - autorul răsfoiește o videotecă impresionantă -, Marian Țuțui nu elimină din context referințele la literatură astfel încât impresia de demers comparatist rezidă și din intersectarea programată a filmului cu literatura, rezultanta fiind o cultură și civilizație balcanice, dacă nu chiar o forma mentis. Autorul analizează o dublă viziune pe
Cu Orient Expressul prin Balcania by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4955_a_6280]
-
film în contextul literaturii. Însă, spre doesebire de alți teoreticieni ai balcanismului, Marian Țuțui face un pas important orientând dezbaterea în zona cinematografiei din rațiunile evocate mai sus. Dacă neagă intenția de a realiza o istorie a cinematografiei balcanice, Marian Țuțui o face pentru o miză mai mare, aceea de a decupa în vastul material filmic pe care-l trece în revistă un profil al cinematografului balcanic, de a evidenția mai mult decât un loc geometric, un concept, o tipologie, începând
Cu Orient Expressul prin Balcania by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4955_a_6280]
-
-l trece în revistă un profil al cinematografului balcanic, de a evidenția mai mult decât un loc geometric, un concept, o tipologie, începând cu pionierii acestui cinema, Ienache și Milton Manakia, „primii cineaști locali din Balcani”. Cu intreprizii frați Manakia, Țuțui reconstruiește o întreagă aventură a începuturilor, cu imaginea încă nediseminată între fotografie, film documentar, etnografic și filmul de ficțiune, o perioadă a tatonărilor în care prezența cinematografului pune sub lupă modernizarea societății din la Belle Époque și dobândirea unei conștiințe
Cu Orient Expressul prin Balcania by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4955_a_6280]
-
și etnografia, tot atâtea coordonate care desemnează și un spațiu de convergență al unei sensibilități specifice cu reflexul mentalitar. Este aceasta și un mod de a pune în ecuație filmul balcanic din perspectiva studiilor culturale, a istoriei mentalităților cu care Țuțui își construiește demersul. Admir acest echilibru al autorului care își teritorializează atent cercetarea, fără a se lăsa confiscat într-o singură direcție și nu poți decât să constați finețea cu care Țuțui negociază între istoria propriuzisă, istoria mentalităților, istoria filmului
Cu Orient Expressul prin Balcania by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4955_a_6280]
-
perspectiva studiilor culturale, a istoriei mentalităților cu care Țuțui își construiește demersul. Admir acest echilibru al autorului care își teritorializează atent cercetarea, fără a se lăsa confiscat într-o singură direcție și nu poți decât să constați finețea cu care Țuțui negociază între istoria propriuzisă, istoria mentalităților, istoria filmului și estetică. Filmul românesc suportă o revizionare nuanțată dintr-o perspectivă a cărei noutate îi subliniază valențele ideologice deopotrivă cu cele filmice. Ca și în cazul lui Cristian Tudor Popescu, schimbarea „lentilei
Cu Orient Expressul prin Balcania by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4955_a_6280]
-
regimurile totalitare, sunt mai mult decât teme, ele devin tot atâtea articulații ale unui spațiu subîntins de aceleași vise care se transformă adeseori în coșmaruri. Remarcabil este capitolul dedicat lui Kusturica, regizor emblematic pentru țara imaginară numită Balcania, așa cum Marian Țuțui devine geograful și cartograful cinematografiei ei. Nu văd cum această carte ar putea fi omisă de la un premiu important în acest an.
Cu Orient Expressul prin Balcania by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4955_a_6280]
-
și URSS.] Pentru biografia lui G.Ivașcu este necesară mențiunea că el este cooptat în redacția cotidianului ilegal „România liberă”, al cărui prim număr apare la 28 ianuarie 1943, ajutorul logistic (tipografi și tipografie) venind de la reprezentanți ai PCdR. Gh.Țuțui arată, în articolul citat, întemeiat pe documente din arhive și mărturii, că ziarul ilegal a apărut ca organ al Uniunii Patrioților, redacția neavând legături politice cu PCR. Mai târziu, imediat după 23 august 1944, ziarul trece sub conducerea efectivă a
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
de uraganul care a traversat Europa acelor ani, convingerilor dobândite prin contactul cu cei mai reprezentativi intelectuali democrați români din epocă... 11 G.Călinescu și contemporanii săi, 2, Minerva, 1987, p. 105: Scrisoarea 40, din 4 iulie 1941. 12 Gh. Țuțui, Contribuția P.N.P. la lupta pentru transformări democratice, în Analele Institutului de Istorie a Partidului, nr. 1/1966, p. 55. 13 Lucian Boia, Capcanele istoriei. Elita intelectuală românească între 1930-1950, Humanitas, 2011, p. 236.
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
Georgescu, inginer 13. Codruța Fodor, contabil 14. Octavian Bocicariu, inginer 15. Florentina Armășoiu, operator 16. Cristina Barbu, consilier juridic 17. Georgel Tărnăuceanu, tâmplar 18. Mihaela Bochiș, inspector Protecția Mediului 19. Sorin Adalbert Dema, medic 20. Ianoș Fodor, sudor 21. Florina Țuțui, secretară 22. Mihaela Văduva, inspector resurse umane 23. Horațiu Tarsiciu Olteanu, medic 24. Marian Popescu, director artistic 25. Liliana Lisețchi, medic 26. Marius Baica, director comercial Uniunea Ucrainenilor din România 1. Gheorghe Hleba, asociat unic Instituția Primăriei, la Timișoara Prima
Agenda2004-22-04-electoral () [Corola-journal/Journalistic/282469_a_283798]
-
II Band, Wilhelm Goldmann Verlag, 1981. KOCKA, Jürgen, Les bourgeoisies européennes au XIX-ème siècle, Paris, 1996. KOHL, Helmut, Am vrut unitatea Germaniei, Institutul European, Iași, 1999. KROCKOW, Christian conte von, Germanii în secolul lor (1890-1990), All, București, 1999. LACHE, Șt., ȚUȚUI, Gh., România și Conferința de pace de la Paris din 1946, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1978. LAGARDE, G. de, Individualisme et corporatisme au Moyen Âge, "Etudes" II, Universit( de Louvain. Recueil de Travaux publi(s par les Membres des Conf(rences d
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
au fost negociate astfel (prima cifră semnifică influența sovietică, cea de-a doua, a aliaților): România-Rusia 90%, alții 10%; Grecia-Marea Britanie (de acord cu SUA) 90%, Rusia 10%; Bulgaria-Rusia 75%, alții 25%; Ungaria și Iugoslavia: 50%-50%. Șt. Lache, Gh. Țuțui, România și Conferința de pace de la Paris din 1946, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1978, p. 130. Jacques de Launay, Mari decizii, II, p. 295. Jean-Marie Le Breton, op. cit., p. 67. 758 K. J. Holsti, op. cit., p. 255. 759 Ibidem, p. 256
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Dacia, Cluj-Napoca, 1978, p. 130. Jacques de Launay, Mari decizii, II, p. 295. Jean-Marie Le Breton, op. cit., p. 67. 758 K. J. Holsti, op. cit., p. 255. 759 Ibidem, p. 256. 760 Jacques de Launay, op. cit., pp. 287-295. Șt. Lache, Gh. Țuțui, op. cit., pp. 136-141. K. J. Holsti, op. cit., p. 252. 761 K. J. Holsti, op. cit., p. 253. 762 Ibidem, p. 252. 763 Ibidem, pp. 253. 764 Șt. Lache, Gh. Țuțui, op. cit., pp. 180-182. Jacques de Launay, op. cit., pp. 387-391. H. Schulze
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
256. 760 Jacques de Launay, op. cit., pp. 287-295. Șt. Lache, Gh. Țuțui, op. cit., pp. 136-141. K. J. Holsti, op. cit., p. 252. 761 K. J. Holsti, op. cit., p. 253. 762 Ibidem, p. 252. 763 Ibidem, pp. 253. 764 Șt. Lache, Gh. Țuțui, op. cit., pp. 180-182. Jacques de Launay, op. cit., pp. 387-391. H. Schulze, op. cit., pp. 192-193. 765 K. J. Holsti, op. cit., p. 260. 766 Ibidem. 767 Jacques de Launay, op. cit., p. 323. P. Milza, op. cit., p. 847. La 28 aprilie 1945, la
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
pp. 592-595. 772 K. J. Holsti, op. cit., p. 263. 773 Ibidem. 774 Ibidem, pp. 263-264. 775 Pentru această perioadă, vezi în special R. Steininger, Deutsche Geschichte, 1 Band (1945-1947), 2 Band (1948-1955), Frankfurt am Main, 2002. 776 Șt. Lache, Gh. Țuțui, op. cit., pp. 234-238. 777 Z. Zamfir, op. cit., p. 342. 778 Gh. Bichicean, op. cit., pp. 167-169. În ciuda contribuției la înfrângerea Germaniei, România și Bulgaria au fost considerate, ca și Ungaria, care avusese un cu totul alt comportament până la sfârșitul războiului, țări
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
de Pace. Efectivele militare au fost strict limitate, tratatele autorizând Uniunii Sovietice să mențină trupe în România și Ungaria în scopul asigurării securității comunicațiilor cu zona de ocupație din Austria ("cordonul sanitar"). Pentru detalii, vezi în special Șt. Lache, Gh. Țuțui, op. cit., pp. 238-240, 245, 254-263, 270, 300, 302. 779 Allemagne. Faits et réalité, p. 114. 780 P. Milza, S. Berstein, Istoria secolului XX, II, p. 20. Pentru poziția și consecințele împărțirii lumii după cel de-al Doilea Război Mondial, pe
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
ss) Barbu Știrbey (ss) Ghiță Popp Din însărcinarea guvernelor Statelor Unite ale Americii, Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice și Regatului Unit: (ss) Malinovski „România liberă”, nr. 33 din 17 septembrie 1944; 23 august 1944. Documente, vol. II, București, 1984, p. 707-710; Ștefan Lache, Gheorghe Țuțui, România și Conferința de pace de la Paris din 1946, Cluj-Napoca, 1978, p. 315-318; Gh. Buzatu, Războiul mondial..., p. 59-60. Tratatul de pace între România și Puterile aliate și asociate. 10 februarie 1947, Paris Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, Regatul Unit al
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
din 29 iunie 1945. Articolul 2 Hotărârile Sentinței de la Viena din 30 august 1940 sunt declarate nule și neavenite. Frontiera dintre România și Ungaria este restabilită prin articolul de față astfel cum exista la 1 ianuarie 1938. ...................................................................................................................................... Șt. Lache, Gh. Țuțui, op. cit., p. 324-325; Ion Enescu, Politica externă a României în perioada 1944-1947, București, 1979, p. 429 și urm.; Gh. Tanasă, Șt. Arsene, op. cit., p. 479-480. Tratatul de prietenie, colaborare și asistență între Republica Populară Română și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
206; 345; 434; 554; 564; 569; 570; 574; 575 Tsantis, A.C., 283; 374; 393; 577 Tudor, Corneliu Vadim, 485 Tudor, John, 413 Tudoran, Dorin, 495 Tucker, R.W., 448; 579 Tutsch, H.E., 196 Tudor, Gh., 579 Tyler, William, 10; 217 Țuțui, Gh., 22 Udall, Stewart, 246 Ulam, Adam, 577 Ullman, Albert, 336; 337 Ungureanu, Ion, 413 Ursu, Ioan, 375 Valev, E.B., 238; 249 Vance, Cyrus, 8; 382; 390; 391; 400; 401; 408; 423; 431; 432; 436; 437; 573; 577 Vanik, Charles
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]