30 matches
-
Țării Oașului. Interpretă de muzică folclorică oșenească, profesoară la Clubul Copiilor din Negrești-Oaș, catedra Ansamblu Folcloric, Maria Tripon răscolește și scoate la lumină fibra arhaică originală, ca structură, care solicită interpretului calități vocale particulare de tonalități foarte acute, inseparabile genului țâpuritură, pe care îl însădește și copiilor instruiți de ea. Datorită ei și altor asemenea cântăreți, folclorul oșenesc se integrează potrivit și asortabil culturii perene populare și vieții sufletești românești. Țâpuriturile, danțul, giocul urcă prin cântăreții Oașului, întocmai ca un vestigiu
MARIA TRIPON. OŞANCĂ-S ŞI-MI ZÂC MĂRIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Maria_tripon_osanca_s_si_m_aurel_v_zgheran_1390904381.html [Corola-blog/BlogPost/347713_a_349042]
-
interpretului calități vocale particulare de tonalități foarte acute, inseparabile genului țâpuritură, pe care îl însădește și copiilor instruiți de ea. Datorită ei și altor asemenea cântăreți, folclorul oșenesc se integrează potrivit și asortabil culturii perene populare și vieții sufletești românești. Țâpuriturile, danțul, giocul urcă prin cântăreții Oașului, întocmai ca un vestigiu spiritual, în conștiința culturală a neamului român. Sunt specifice și remarcabile creațiile folclorice din Oaș, interpretate vocal sau instrumental. Alături de zestrea glăsuitoare a cântecului oșenesc, interpretările instrumentale sunt incontestabile averi
MARIA TRIPON. OŞANCĂ-S ŞI-MI ZÂC MĂRIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Maria_tripon_osanca_s_si_m_aurel_v_zgheran_1390904381.html [Corola-blog/BlogPost/347713_a_349042]
-
cultură. Această autonomie este clăditoare a rangului de „țară”: Țara Oașului! Folclorul oșenesc este, prin urmare, o „constituție” interculturală care suie un spațiu folcloric la principiul de țară și o comunitate regională la faimă de neam, neamul oșenilor, cu danțurile, țâpuriturile și portul, întipărite ca blazon artistic sufletesc. Arhaismul etnic oșenesc, întocmai ca vechimea vinului, catifelează vocile interpreților autentici și de valoare ai Țării Oașului, nu îl expiră. „Oșancă-s și-mi zâc Mărie”! E ea, cântăreața Maria Tripon care dă muzicii
MARIA TRIPON. OŞANCĂ-S ŞI-MI ZÂC MĂRIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Maria_tripon_osanca_s_si_m_aurel_v_zgheran_1390904381.html [Corola-blog/BlogPost/347713_a_349042]
-
de folclor muzical și de joc popular: ,,Apa-i rece, la izvor,/ De sete, nu am să mor,/ Întunericul ne-așteaptă,/ ROATA (s.n.) s-o jucăm la poartă” - pentru a îngemăna, în final, zvâcnete viguroase de chiuituri oltenești sau de țâpurituri oșenești: vocea I. ,,Să treceți, voinici, prin foc,/ Fetele s-aibă noroc!; vocea a II-a. ,,Focul dragostelor mele/ A ajuns până la stele.” Sau ...I. ,,Carul Mic și Carul Mare/ Luminează pe cărare”; II. Ulița ori poarta mea/ Zâmbește, când
Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-izvoarele-cristinei-mariana-balasoiu-ca-taina-si-chemare-a-obarsiilor/ [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
-
rog să primiți salutul meu sincer! Voi depăna sumar, câteva amintiri.La admitere am fost vreo 7 candidați pe un loc. Greu. Bineînțeles că am dat examen și din limba rusă, pentru a intra la Politehnică...În prima noapte, ... XV. ȚÂPURITURI FB, de Aurel Lucian Chira , publicat în Ediția nr. 1984 din 06 iunie 2016. Țâpurituri Fb Țurai! Io-s oșan, mă pun pe laiță Și scot leptopu din straiță, De când febeu am găsit, Nu-mi mai trebuie cuțit! Dacă am
AUREL LUCIAN CHIRA by http://confluente.ro/articole/aurel_lucian_chira/canal [Corola-blog/BlogPost/380991_a_382320]
-
vreo 7 candidați pe un loc. Greu. Bineînțeles că am dat examen și din limba rusă, pentru a intra la Politehnică...În prima noapte, ... XV. ȚÂPURITURI FB, de Aurel Lucian Chira , publicat în Ediția nr. 1984 din 06 iunie 2016. Țâpurituri Fb Țurai! Io-s oșan, mă pun pe laiță Și scot leptopu din straiță, De când febeu am găsit, Nu-mi mai trebuie cuțit! Dacă am febeu amu, Nu-mi mai trebe nici iahu. Bun îi și la sănătate, N-ai
AUREL LUCIAN CHIRA by http://confluente.ro/articole/aurel_lucian_chira/canal [Corola-blog/BlogPost/380991_a_382320]
-
mă văieta, Că trebe a comenta. Delele și lelele! Țurai! Muierea mă sâcâie, Să mă duc după ceie. -Lasă-mă nevastă-n pa` Că am de clicat un “ba”! -Atunci îi mânca doar zer, Laicuri, taste și pixer! Citește mai mult Țâpurituri Fbțurai!Io-s oșan, mă pun pe laițăși scot leptopu din straiță,De când febeu am găsit,Nu-mi mai trebuie cuțit!Dacă am febeu amu,Nu-mi mai trebe nici iahu.Bun îi și la sănătate,N-ai când să
AUREL LUCIAN CHIRA by http://confluente.ro/articole/aurel_lucian_chira/canal [Corola-blog/BlogPost/380991_a_382320]
-
dânșii, „c-atunci om ave ceva de me pân la Gosta.” Când ieșiseră pe ușa restaurantului, din exterior, de pe terasa acestuia, unde se mai aflau niște mese și scaune metalice, lăsate în voia intemperiilor toamnei, se făcuse auzit restul unei țâpurituri, care i se păstrase lui Valentin în memorie cam așa: „Hai, hai și iar hai! Cum te-oi pune-așe să stai Din picioare să nu dai!...” De fapt, Valentin îi cunoscuse pe oșeni, în felul lor cu totul aparte de
TRIBUL CU PĂLĂRIILE MICI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1472807659.html [Corola-blog/BlogPost/383140_a_384469]
-
să-i vezi ripostând fără motiv. La arma pe care o au întotdeauna la chimir, ei nu recurg decât în cazuri speciale, mi-a spus blând un bătrân al locului. Și tot el mi-a recitat două versuri dintr-o ”țâpuritură(5) bătrânească”, lămurind parcă și mai mult portul acestei arme și atitudinea valahului din munți: „Eu cu cuțitul nu tai / Numai mă apăr de bai." Baiul însemnând tot ceea ce ar fi putut să-i spulbere liniștea vieții sale, actul necugetat
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434139569.html [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
Acasa > Strofe > Comic > ȚÂPURITURI FB Autor: Aurel Lucian Chira Publicat în: Ediția nr. 1984 din 06 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Țâpurituri Fb Țurai! Io-s oșan, mă pun pe laiță Și scot leptopu din straiță, De când febeu am găsit, Nu-mi mai trebuie
ŢÂPURITURI FB de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 by http://confluente.ro/aurel_lucian_chira_1465214410.html [Corola-blog/BlogPost/352636_a_353965]
-
Acasa > Strofe > Comic > ȚÂPURITURI FB Autor: Aurel Lucian Chira Publicat în: Ediția nr. 1984 din 06 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Țâpurituri Fb Țurai! Io-s oșan, mă pun pe laiță Și scot leptopu din straiță, De când febeu am găsit, Nu-mi mai trebuie cuțit! Dacă am febeu amu, Nu-mi mai trebe nici iahu. Bun îi și la sănătate, N-ai
ŢÂPURITURI FB de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 by http://confluente.ro/aurel_lucian_chira_1465214410.html [Corola-blog/BlogPost/352636_a_353965]
-
mama m-o făcut, Io din astea n-am avut. Oșenia-o pot lăsa, C-oi găsi-o iar cândva; Da`de fesbuc nu mă lăs, La ăsta nu-i trebe-ovăz... Delele și lelele! Chira Aurel a lui Văsâi Referință Bibliografică: Țâpurituri Fb / Aurel Lucian Chira : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1984, Anul VI, 06 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Aurel Lucian Chira : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
ŢÂPURITURI FB de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 by http://confluente.ro/aurel_lucian_chira_1465214410.html [Corola-blog/BlogPost/352636_a_353965]
-
drujbele se adună la casa miresei și își pregătesc podoabele pentru steag, iar stegașii se adună la casa mirelui pregătindu-și și ei cele necesare steagului. Lucrarea (cusutul steagului) se desfășoară într-o atmosferă de veselie tinerească, cu glume și țâpurituri, cu prăjituri și băutură din partea gazdelor. Obiceiul referitor la cusutul steagului este valabil doar pentru tinerii aflați la prima căsătorie „la întâia căsătorie să fă steag și să pune cununa’’. Verdeața din vârful steagului simbolizează tinerețea „să chie (fie) verde
Nunta oșenească () [Corola-website/Science/329340_a_330669]
-
noastră de lume lucrurile n-au mers prea bine niciodată”, spune o voce. „Nici astăzi”, adaugă o alta, „nu mai e mult până departe”. Probabil că darul popoarelor cufundate în monologul fricii e acela de a-și alunga urâtul prin „țâpurituri”. Când sărăcia lucie te leagă de glie, pofta de a uita rămâne singurul portativ al vieții. Lăutarii din vechii București știau să evoce cu prefăcătorie această stare: „Știm, dar ce contează?”. Intuiția deșertăciunii și dezvelirea aparențelor lasă loc pentru o
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
ne toarnă pe gât circenses cu nemiluita. Să vedem pe unde scoatem cămașa cu panem. Vedetele de televiziune dezbrăcate, cântăreții ce behăie amorf sub lumina reflectoarelor, starurile de-un sfert de sezon, concursurile de plajă menite să te cretinizeze instantaneu, țâpuriturile deocheate între așa-ziși/ zise prezentatori/ oare de talk-show-uri, pe scurt, întreaga industrie a demobilizării și descurajării gesturilor civice funcționează din plin. O bucurie strepezită, ca de sfârșit de lume, în care scenele deșuchiate de alcov alternează cu nu mai
Nu da șagă dă tunuri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12552_a_13877]
-
-ul pantofarului din Scornicești: cu cât mai puțină papa, cu atât mai multă gargară. Nemuritoarea formulă se combină cu oferta fetei lui Răducănoiu, adaptată nevoilor contemporane: „Iliescu la tot cartierul” („Și Năstase la tot fraierul”), spre delectarea târgovețului iubitor de țâpurituri deocheate. Din păcate, toate aceste „acțiuni” pur orale n-au nici o șansă de-a menține trează atenția românului. Cei dintâi au simțit-o angajații lui Sârbu, aflați în contact nemijlocit cu „teritoriul” pe care Năstase îl vede doar prin luneta
Scheletul de plumb by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13482_a_14807]
-
Cel mai semeț și mai răscolitor, joc... Capetele se clatină hâțânate din șolduri, în contratimp, ce dau trupului aerul unei păpuși automate, ca în hieratismul culturilor vechi, al cărei resort, încordându-l, mișcarea continuă cu o mecanică fascinantă, marcată de țîpuritura înaltă... La Ceteze, amorul nu este dulceag; dragostea e ceva înfricoșător. Nunta în sine, Raptul, Pregătirile. Dar asta este o prefăcătorie. Un artificiu, Masca încremenită pusă pe fața vie a sentimentului, pentru a face posibil șocul, surpriza, revelarea „demonului" prezent
Mireasa răpită by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6216_a_7541]
-
posibil șocul, surpriza, revelarea „demonului" prezent în orice joc... Vitalitatea, astfel stăpânită, cedând regulilor, ritualului. Rupând convenția, - gura se deschide larg, bucuria și durerea amestecându-se în spațiul ei, trimițând în sus vaietul lung, acel amestec de sunete, care alcătuiesc țîpuritura frenetică, și dansul pe toc, pe vârf, pe talpă și iar pe toc, la dreapta, la stânga, din nou pieptiș, o azvârlire a fustelor albe, încrețite, ciocnindu-se între ele în serii înspumate. Apoi răsucirea adevărată, vârtejul amețitor, și iarăși încetinirea
Mireasa răpită by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6216_a_7541]
-
iar prim-ministrul sacrifică dama Cecilia-Paloma-Rodica Petrescu, secretar de stat care, între altele - se spune la un post de televiziune - este și o apropiată a familiei Băsescu... -Noa, vai, Doamne!, zice Haralampy într-un dialect aproximativ harghiteano-maramureșan... Să vezi amu țâpurituri!... După fizionomia feței pe care ne-o arată televiziunile, sigur că domnul Tăriceanu l-ar fi demis cumva inclusiv pe ministrul Hărdău, însă acesta fiind și cumătrul președintelui PD Emil Booooooc... - O, Doamne!, exclamă Haralampy, că încâlcite ți-s cărările
"Amice, ești... idiot!" (I.L. Caragiale) by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10504_a_11829]
-
cu Berlusconi, să tragi un chiolhan cu Prodi, să conversezi grațios cu Tony Blair, ba chiar s-o ciupești de obrăjori, la Cotroceni, pe baroneasă. Numai că toate astea sunt retorică. Occidentalii așteaptă mai mult decât jocuri de gleznă și țâpurituri deochiate, bune eventual la chefurile cu măicuțe, la mânăstiri. Reîntors din China în plin scandal, maestrul Năstase a arborat mina de atotștiutor și-a lătrat scurt: „N-ați înțeles nimic!” Nici Uniunea Europeană, nici presa, nici politicienii din opoziție n-au
Ce caută bulgarul în Germania?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13078_a_14403]
-
Așadar, dragu' mieu, ei sunt ce-au fost între anii '96 - 2000 și mai mult decât atât! Așa că va fi mare vânzoleală la UE când vom năvăli noi de prin hrube, cu sape de lemn pe umăr cântând "Internaționala" cu țâpurituri oșenești... Sigur că ar fi fain și patriotic să fie măcar cineva care să cânte ca "marinarul" lu' Minulescu, da' nu mai avem proră, fi-r-ar a nabii de flotă, că iar mă inervă! Mă rog... -Cum adică, de prin hrube
Așa grăit-a Haralampy... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11848_a_13173]
-
lucru se va produce. Rămân la ideea că în sferele înalte ale puterii s-a decis reșaparea scenariului de la alegerile trecute. Adică, punerea la punct a unei finale PSD - PRM, urmată de țipetele „Tara în pericol!” „Eliminați extremismul!” și alte țâpurituri asortate. Numai că de data asta s-ar putea ca mecanismul să se defecteze când le va fi lumea mai dragă. Vă amintiți fabula „Petrică și lupul”? Ce garanții au pesedeii că un segment larg din susținători nu va prefera
Bancul cu statuia by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13205_a_14530]
-
plastic, iar restul în spatele blocului. Înjure-mă oricine de nostalgie comunistă, dar am tânjit după acea explozie de bucurie pusă la cale de TVR-iști înainte de ’89... Cu ce eforturi numai ei știau. Mai era o “sârbă”, un “călușari”, o “țâpuritură”, un grup folcloric din Bihor, Maramureș, Teleorman sau din Moldova... Vrând-nevrând te bucurai sincer, sperând că, poate, noul an avea să schimbe ceva-ceva. Deșertăciune multă vreme - știm bine. Ora 12 din noapte era o dezlănțuire terifiantă de culori și lumină
“Sărmane Yorik!” by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13227_a_14552]
-
o sclipire profesional-responsabilă, mi-a zis: -Măi, bade, eu cred că domnul președinte nu a înțeles corect mesajul maramureșencei Florentina Giurgi când aceasta îi strigă disperată soțului în vârtejul unei melodii "Rupe-o, Petre!", și de aceea vrea să planteze țâpuritura nord-vestică pe malul Dâmboviței ca fiind originară din zona Olteniței... -Iar ai băut prea mult, i-am zis. Tăcere. Evident, că nu era o premieră criza lui Haralampy... Cele două moldovence din patrimoniul său - soția și soacra - știu bine ce
Un surâs în plină vară by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12667_a_13992]
-
foame. Dar am să replic: se moare de foame tocmai pentru că nu avem cultură! Doar o populația abrutizată, niște humanoizi ce ies din starea de toropeală extatică doar la auzul manelei (corespondentul vechiului bici aplicat pe spinarea vitelor) și la țâpuritura scabroasă a politicienilor naționaliști se poate mulțumi să viețuiască în non-cultură. Sau poate privi impasibilă insulta înveninată la adresa culturii veritabile a unui personaj precum dl. Simirad, multi-primar al dulcelui târg al Ieșilor.
Pamflet cu primari by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16110_a_17435]