4,100 matches
-
se agăță de părul lor învălmășit și ud. Dansul pe nisip era felin, căutarea de sine dura până soarele topea oglinda apei, până când apa le inunda clipa, până când trupurile se regăseau la intrări în febra elementelor din natură. Peter a țâșnit cu schiurile în picioare, într-o încremenire proiectată deasupra tuturor, ducând cu el gustul nisipului cald, urmele mângâierilor lăsate pe piele, vroia căldura pătrunderii în coroana coapselor, unde se unea aerul cu apa din amintiri, iar el prelungea cât se
CONCURSUL DE SCHI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Concursul_de_schi_.html [Corola-blog/BlogPost/357250_a_358579]
-
o aură zburdă fierbinte în mine se-ncing șapte fraze Într-una îți spun doar pe nume cu cealaltă-ntorc timpu’-n mine a treia citind-o anume drum sfânt îmi croiesc către tine a patra-i doar o-ntrebare țâșnind cu a cincea din buze și-n șase mă mut cu mirare în lumea-ți de basm, fără muze La ultima frază zâmbesc: ce simplu foșnește lumina doar știe cât te iubesc și cât de rănită mi-e vina Referință
EȘTI GREU DE PRINS ÎN CUVINTE de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1722 din 18 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_talpau_1442605777.html [Corola-blog/BlogPost/343935_a_345264]
-
de ceva. A repetat această operațiune de câteva ori. Unghia se oprea în același loc. În timp ce un fior rece îi trecea pe șira spinării la gândul că descoperise o enigmă, alta tocmai se autodescoperise: o broască mare și verde a țâșnit din țeasta atât de răsucită și cercetată. Lumea a răsuflat ușurată și cei doi slujitori ai bisericii au început să slăvească puterea Domnului, mulțumindu-i că le-a arătat adevărul și nu i-a lăsat să rătăcească în fel de
ADEVĂRUL NU-L POŢI ASCUNDE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Adevarul_nu_l_poti_ascunde.html [Corola-blog/BlogPost/366909_a_368238]
-
cam așa. Teo deschide ușa apartamentului, își îndreaptă privirea spre becul de pe hol și strigă pe un ton de comandă: - ‘uminaa ! Becul de pe hol are atașat un senzor de mișcare și Teo știe că nu e nevoie de comutator. Gabi țâșnește pe lângă Teo, lumina se aprinde și Teo, mulțumit, o urmează pe Gabi până ajung amândoi la ușa noastră. Nu bat la ușă ci strigă tare la unison: - Cioc, cioc ! - Intrăă, răspunde soția mea dinăuntru. Copiii năvălesc și își rotesc ochii
ŞAIA PIPENU de DAN NOREA în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1406189490.html [Corola-blog/BlogPost/349485_a_350814]
-
au intensificat-o, au preamărit-o. În Vatra lumii vechi, durerea a închircit sufletul omului, iar voluptatea l-a caricaturizat. Religiozitatea antică a săltat lumea în golul rece și prăpăstios al durerii și al deșertăciunii. Numai Zamolxianismul pelasg, viu, monoteist, țâșnind ca un torent al vieții, premergător al Creștinismul a păstrat demnitatea umană între virtuțiile ei firești, cardinale, ale trăsăturilor chipului creat, încercând prin suferință, credință și jertfă să restaureze asemănarea și nemurirea prin dragoste după Chipul divin al Atotcreatorului Cosmosului
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
-i pune moațe. Nu mergeam încă la școală, dar eramlui. La, la final de știri, îl prindeam la televizor... și, ca să nu vorbesc, mă lăsa să-i pun moațe. Țin minte că odată a bătut cineva puternic în geam: A țâșnit pe ușă și a alergat desculț până acolo. În învălmășeală, l-a văzut doar pe Biță, fratele pe care-l crescuse de mic. L-a cuprins în brațe și l-a scos de acolo. Abia afară a căzut zdrobit. Cineva
CUM SE VEDE TOAMNA ... PRINTRE BUCLE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 56 din 25 februarie 2011 by http://confluente.ro/Cum_se_vede_toamnaa_printre_bucle.html [Corola-blog/BlogPost/348980_a_350309]
-
posedă moaște din sfanțul sau cap. Părintele Sofian Boghiu vizitând această moschee, povestește că atunci când niște musulmani au lovit cu toporul racla cu moaștele sale spunând: ,, Ce căuta ghiaurul acesta aici?”, din sicriu au început să curgă valuri de sânge, țâșnea sângele din sicriu și din marmură. Și ei s-au speriat foarte tare și au chemat preoții ortodocși să vină să facă rugăciuni ca să oprească aceste valuri de sânge care au umplut moschea... De-atunci, deși sunt musulmani, ei au
TĂIEREA CAPULUI SF. IOAN BOTEZĂTORUL de ION UNTARU în ediţia nr. 972 din 29 august 2013 by http://confluente.ro/29_august_taierea_capului_sf_ion_untaru_1377741953.html [Corola-blog/BlogPost/364397_a_365726]
-
sufletul însetează permanent și totodată de înălțare spirituală a creației mistice. Prietenia vine ca un prisos al bucuriei, al vieții morale trăite în care se prefigurează apoi ca un prinos al fericirii. Prietenia vine ca o plinătate a bucuriei, ce țâșnește ca o flacără binefăcătoare a spiritului, ca un Rug aprins al încântării persoanei în toată splendoarea ei de a se desăvârși moral. Mântuitorul nostru Iisus Hristos, care trăiește cu adevărat în spiritul Aleșilor Săi, ne mărturisește Prietenia Sa ca pe
PRIETENIA INTRU HRISTOS de MIRON IOAN în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/miron_ioan_1446651108.html [Corola-blog/BlogPost/381112_a_382441]
-
fragment mitic, care-și este suficient sieși. Muzicalitatea versurilor și perfecțiunea rimelor dă o cursivitate poemelor. Poeta, în întreg volumul prozaizează programatic, într-o îmbrățișare a calofiliei și a metaforei motivate, redescoperă filonul epic și fraza coerentă, explicită, lirismul eului țâșnind din substrat, neostentativ. Această poezie aparține reflexiei existențiale și mai puțin poeticității intenționate. Câștigul acestei poezii stă în talentul autoarei, în trăirile globmoderniste, prin părăsirea poeziei postmodernă, deja depășită, poeta mizând pe rezonanța simbolică a dublului raport : el-ea, margine centru
SENTIMENTUL ROMÂNESC AL FIINȚEI ÎN POEZIA TATIANEI SCURTU MUNTEANU de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 by http://confluente.ro/tatiana_scurtu_munteanu_1445093735.html [Corola-blog/BlogPost/372348_a_373677]
-
fac din modă un spectacol. Nu au pasiuni răvășitoare, nu au prietenii care să le umple ori să le lase sufletul gol, dar au relații amiabile si un grătar totdeauna pregătit pentru barbeque. Ei sunt constructorii care au făcut să țâșnească din nisip orașe puternice, fermierii care au demonstrat că se poate face agricultură în deșert și inginerii care au înălțat Hoover Dam, faimosul baraj de pe Colorado, și podul său, marcând în felul acesta granița cu Nevada printr-un gigant considerat
CÂND ,,CERUL SE SPARGE CRUNT ŞI CADE ÎN OCEANE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1492828294.html [Corola-blog/BlogPost/382962_a_384291]
-
care feriboturile se salută cu balenele din nordul Atlanticului... Key West, locul cel mai sudic al Statelor Unite, de unde, cu ceva efort ai putea, probabil, să ajungi înot în Cuba... Bahamas și capitala sa modestă dar fermecătoare, Nassau, pe malul căreia țâșnește din ocean magnificul complex Atlantis... Castelul de coral din Florida, construit pe timp de noapte de Edward Leedskalnin, omulețul venit din Letonia lui cu secretul de a ridica blocuri de piatră de mii de tone de unul singur... Seattle cel
CÂND ,,CERUL SE SPARGE CRUNT ŞI CADE ÎN OCEANE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1492828294.html [Corola-blog/BlogPost/382962_a_384291]
-
dorință iar eu agățam cuvintele în ferestrele cerurilor tale astrale și puneam dealurile să se plimbe printre râuri și văi și aduceam cântecele munților rostogolite-n curcubeie. A fost incandescența simțirii, lumea devenea un arc de lumină și din ea țâșneau vorbele mele flămânde, mult prea flămânde... Dar bolta, bolta curcubeului s-a zdrobit de pământ, iar eu am rămas doar o cochilie uscată prin care trece vântul singurătății ultimului cocor. Leonid IACOB Referință Bibliografică: tristețe / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN
TRISTEŢE de LEONID IACOB în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 by http://confluente.ro/Tristete.html [Corola-blog/BlogPost/348237_a_349566]
-
i-au schimbat. Ea-i cere lui Gunter să ducă vestea, Toți cavalerii și prinții să vină, Ca lui Siegfried să-i facă-nchinarea, După a cavalerilor datină. Însă, când Hagen la mort s-a închinat, Atunci din rană sângele a țâșnit, Semn că e ucigașul adevărat, Dar jurând iar strâmb,Gunter l-a ocrotit. Ei au mințit,dar Krimhilda a aflat, Că nu tâlharii Să-l prade l-au ucis, Hagen fiind ucigașul adevărat. Și să se răzbune pe el,a
RINUL ȘI LEGENDELE SALE. de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1418339495.html [Corola-blog/BlogPost/382075_a_383404]
-
Ninge viscolit, însă râzi. Nu-ți pasă. Simți în aer câlți, dar respiri cu sete. Încă poți să spui că-i floare frumoasă orice scaiete. Cântec albastru Ai avut mereu crucile-n cuvinte fiind răstignit pe orice silabă care îți țâșnea slobodă din minte gravă și-n grabă. Ai cioplit cu greu miezul din vocale și te-au sângerat spinii din consoane când creai avid în chin de migală mii de icoane. Fiecare vers transformat în strune din sunete-a scos
NU-ŢI PASÃ CÂNTEC ALBASTRU de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1443851715.html [Corola-blog/BlogPost/344419_a_345748]
-
basarabeană s-a calicit cu poporul și s-a căciulit mai mult cu muscalii, ca pe vremuri cu fanarioții, datinile, tradiția, limba, credința, veșnicia, au rămas în grija puținilor boieri și vlădici demni și a țăranilor din sânul cărora au țâșnit marile personalități basarabene ce au aprins Rugul Românismului. Un astfel de vlăstar care a crescut Stejar falnic a fost boierul creștin Vasile Stroescu, ctitor de biserici în Transilvania, Moldova și Țara Românească. În plan politic ajunge membru onorific al Academiei Române
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1459141326.html [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
fizic și orice alte semne exterioare de slăbiciune sau oboseală. - Aysha, Safiye își întoarse puțin privirea de la fereastră, blana mea ! Dar Aysha, cea de-a patra și cea mai nouă dintre slujnice, îi anticipase deja porunca și, chiar în timp ce vorbea, țâșnise spre ea ca să-i aranjeze pe umeri mantia, un șal brodat, tivit cu zibelină. „Aysha se descurcă bine“, își spuse Safiye, concentrându-se din nou rapid asupra prezentului și aruncându-i un zâmbet fetei. Avea instincte rapide și capacitatea de
Katie Hickman: Poarta coliviei. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/katie-hickman-poarta-coliviei-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339294_a_340623]
-
înfiindu-ne Frumuseții României creștine cunoscute și necunoscute în toată splendoarea ei: „Așadar, precum o țară are bogații naturale, spune marele Fiu creștin ortodox al României Tainice Dan Puric, tot așa are și bogații sufletești. Iar aceste bogații sufletești care țâșnesc la suprafață în credința, tradiția și cultură și în final, în spiritualitatea unui neam, dau sens acestui popor în lume. Lovind în ele înseamnă că vrei să-l scoți din istorie. Haideți să ne luăm libertatea să le apărăm! Căci
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1417514633.html [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
Plouase în ajun, pământul era umed, roțile din spate patinau de mama focului și l-am văzut în oglindă pe bietul meu binefăcător cum se umple de nori din cap până în picioare. Și parcă mulțumită de isprava ei, mașina a țâșnit ca un cal nărăvaș, lăsându-l pe omul acela tare cumsecade și față de care mă simt și acum vinovat, ducându-și mâinile la cap și privindu-se dezolat, cum arată. Când mă întorceam seara acasă, o parcam pe unde găseam
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET (27) de ION UNTARU în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_27_ion_untaru_1348806033.html [Corola-blog/BlogPost/365811_a_367140]
-
din Eforie sud și odată seara la întoarcere văd semibariera lăsată pentru trecerea trenului. Mi-a trecut prin cap să tai calea ferată prin stânga și... Și am rămas mut. Exact în momentul acela, trenul care venea dinspre Mangalia a țâșnit de după curbă tăindu-mi respirația. Și multe, multe alte nebunii ale tinereții, pentru care cred că nici nu i-am mulțumit lui Dumnezeu că m-a ținut totdeauna sub paza Sa. Când aveam nevoie de reparații, căutam un meseriaș să
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET (27) de ION UNTARU în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_27_ion_untaru_1348806033.html [Corola-blog/BlogPost/365811_a_367140]
-
care provoca nebunie, era suficient să cadă zgomotos pe consola zdruncinată, ca să-i vină să se dea cu capul de pereții de un alb murdar ai micului birou devenit sufocant. Nu se putea concentra asupra programului la care lucra, așa că țâșni în picioare și începu să măsoare în pași distanța de la ușă până la fereastră. - Nu vrei să stai totuși jos? Îmi distragi atenția. O rafală nouă și viguroasă, seceră pervazul, sacadat, ca o mitralieră naturală. Radu se trezi că trage cu
ULTIMA PICĂTURĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1459164115.html [Corola-blog/BlogPost/366098_a_367427]
-
Iar dacă râuri au fost prea multe Chiar de la Domnu’ rânduite S-a gândit să le execute Fiind, adesea, otrăvite. Esența vieții a devenit Sub a omului povară Element pentru profit Și, totodată, de ocară. Adesea apa s-a răzvrătit Țâșnind vârtos afară Și casele le-a mistuit Și suflete a vrut să piară. Dar omul nu s-a potolit, Sunt locuri pe planeta vie, În care apa-i tot pentru profit Și omul într-o veșnică sclavie... Și-n alte
APA! de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 by http://confluente.ro/gabriel_todica_1433610000.html [Corola-blog/BlogPost/370319_a_371648]
-
faci prin ce arii trasezi arce de cercuri Arca lui Noe ne așteaptă cuminte la margine de nebunie hai să lătrăm puțin sau cotcodăcim jucăm rolurile animalelor salvate sau mândri de originile noastre închipuite ciupim puțin din carnea păcii libertatea țâșnește pe lângă noi elegantă echilibrată nu ne atinge Doamne ce zbucium lași să se întâmple sau logica existenței lasă totul să macine umanul nu, nu fug. privesc. nu știu ce aștept ovalizez lacrimile și mă declar curajoasă tremurând Anne Marie Bejliu, 9 ianuarie
MĂ DECLAR CURAJOASĂ TREMURÂND de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1420968248.html [Corola-blog/BlogPost/372818_a_374147]
-
Doamne puteai să revii... Dar încă e timp...mă proștern și Te chem Îți cer încă-o dată iertare... Privește spre mine...mă strânge la Piept Și lasă prin Haru-Ți salvare! De-ar fi iubirea... De-ar fi iubirea...apa țâșnită din izvoare Aș pune-o-n vas de cinste s-o-mpart la fiecare... Aș transforma-o-n ploaia ce cade-mbelșugată Peste o lume tristă, de pace însetată... De-ar fi iubirea...cerul cu-alaiul lui de stele Aș
OMAGIU DIVIN 7 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/maria_luca_1420459436.html [Corola-blog/BlogPost/352225_a_353554]
-
melcii pe care călcăm din greșeală. Heinrich Boll a adunat toate vădanele într-o carte. De citit. Ca și Mama Noapte, altă carte. În interiorul celulei, cuvântul „curând” a pătruns ca o împușcătură, lăsând o rană deschisă prin care sângele a țâșnit ca o arteziană. Lucrurile merg din ce în ce mai rău și mai complicat. Răul este complicat. Unde este puritatea duhului? Magie. Oaspetele asculta morti- ficat, adică siderat. Ceasul bătu ce bătu, apoi își aruncă limbile enervat. Nu-l privea nimeni. Totul a început
MICROESEU DESPRE ARTĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/boris_mehr_1421993364.html [Corola-blog/BlogPost/370409_a_371738]
-
tablou „Geneza” m-a copleșit! Nemărginirea este prezentă în sufletul artistului, este fluviul de foc ce-i curge prin vene, revărsându-se în culoare și pe pânză...La fel se întâmplă și cu poetul: Universul vibrează în sufletul său, Natura țâșnește în ființa sa prin fiecare mugur și seva-i nevăzută. Anotimpurile înfloresc în inima sa și, toate îi invadează sufletul precum parfumul florilor. Artistul se contopește cu Universul care îl inspiră, „mărginirea” se armonizează cu „nemărginirea” iar „eternitatea” cu „clipa
MIHAI CĂTRUNĂ de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 by http://confluente.ro/Frumusetea_si_tandretea_frumosului_pur_mihai_catruna.html [Corola-blog/BlogPost/367095_a_368424]