29 matches
-
Articolul UNIC Pe data de 1 mai 2001 se trec în rezervă următorii: - domnul general de brigadă Niculae Vasile Caciulan; - domnul general de brigadă Ion Ion Mavrodin; - domnul general de divizie Gavrilă Dorelu-Gavrila Țărmurean. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU În temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României, contrasemnam acest decret. PRIM-MINISTRU ADRIAN NASTASE -------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134273_a_135602]
-
Articolul UNIC Pe data de 25 octombrie 2000 se înaintează în gradul de general de divizie următorii: - general de brigadă doctor economist Țărmurean Gavrilă DoreluGavrila; - general de brigadă doctor inginer Sima Tomiță Ion. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI EMIL CONSTANTINESCU În temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României, contrasemnam acest decret. PRIM-MINISTRU MUGUR CONSTANTIN ISĂRESCU
EUR-Lex () [Corola-website/Law/130897_a_132226]
-
Enache: "„CRIMINALISTICA - MILENIUL III“," Editura „Little Star Impex“ S.R.L., București, (ISBN 973-0-002203-8), 2001, 336 p. - Vasile Lăpăduși, Iancu Ștefan, Dan Voinea, "„REALITĂȚI ȘI PERSPECTIVE ÎN CRIMINALISTICĂ”", București, (ISBN 973-0-02917-2), 2003, 378 p. - Vasile Lăpăduși, Iancu Ștefan, Dan Voinea, Gavril Dorelu Țărmurean, "„INVESTIGAREA CRIMINALISTICĂ A LOCULUI FAPTEI“". București, (ISBN 973-86311-5-7), 2004, 541 p. - Vasile Lăpăduși, Iancu Ștefan, Dan Voinea, Gheorghe Popa, Gavril Dorelu Țărmurean, "„ROLUL ȘI CONTRIBUȚIA PROBELOR CRIMINALISTICE ȘI MEDICO-LEGALE ÎN STABILIREA ADEVĂRULUI”". Editura „Luceafărul” (ISBN 973-86931-1-x), 2005, 447 p. - Vasile
Lazăr Cârjan () [Corola-website/Science/313918_a_315247]
-
ȘI PERSPECTIVE ÎN CRIMINALISTICĂ”", București, (ISBN 973-0-02917-2), 2003, 378 p. - Vasile Lăpăduși, Iancu Ștefan, Dan Voinea, Gavril Dorelu Țărmurean, "„INVESTIGAREA CRIMINALISTICĂ A LOCULUI FAPTEI“". București, (ISBN 973-86311-5-7), 2004, 541 p. - Vasile Lăpăduși, Iancu Ștefan, Dan Voinea, Gheorghe Popa, Gavril Dorelu Țărmurean, "„ROLUL ȘI CONTRIBUȚIA PROBELOR CRIMINALISTICE ȘI MEDICO-LEGALE ÎN STABILIREA ADEVĂRULUI”". Editura „Luceafărul” (ISBN 973-86931-1-x), 2005, 447 p. - Vasile Lepăduși, Gheoghe Popa, Iancu Ștefan, Dan Voinea, Gavril Dorelu Țărmurean, "„METODE ȘI TEHNICI DE IDENTIFICARE CRIMINALISTICĂ”", Editura și Tipografia „Luceafărul” (ISBN 973-86931-7-9
Lazăr Cârjan () [Corola-website/Science/313918_a_315247]
-
541 p. - Vasile Lăpăduși, Iancu Ștefan, Dan Voinea, Gheorghe Popa, Gavril Dorelu Țărmurean, "„ROLUL ȘI CONTRIBUȚIA PROBELOR CRIMINALISTICE ȘI MEDICO-LEGALE ÎN STABILIREA ADEVĂRULUI”". Editura „Luceafărul” (ISBN 973-86931-1-x), 2005, 447 p. - Vasile Lepăduși, Gheoghe Popa, Iancu Ștefan, Dan Voinea, Gavril Dorelu Țărmurean, "„METODE ȘI TEHNICI DE IDENTIFICARE CRIMINALISTICĂ”", Editura și Tipografia „Luceafărul” (ISBN 973-86931-7-9), 2006, 480 p. - Vasile Lepăduși, Gheoghe Popa, Iancu Ștefan, Gavril Dorelu Țărmurean, Vasile Bercheșan, "„CONTRIBUȚIA CRIMINALISTICII LA INVESTIGAREA ACTELOR TERORISTE ȘI A ALTOR EVENIMENTE CU CONSECINȚE GRAVE”" , Editura
Lazăr Cârjan () [Corola-website/Science/313918_a_315247]
-
Luceafărul” (ISBN 973-86931-1-x), 2005, 447 p. - Vasile Lepăduși, Gheoghe Popa, Iancu Ștefan, Dan Voinea, Gavril Dorelu Țărmurean, "„METODE ȘI TEHNICI DE IDENTIFICARE CRIMINALISTICĂ”", Editura și Tipografia „Luceafărul” (ISBN 973-86931-7-9), 2006, 480 p. - Vasile Lepăduși, Gheoghe Popa, Iancu Ștefan, Gavril Dorelu Țărmurean, Vasile Bercheșan, "„CONTRIBUȚIA CRIMINALISTICII LA INVESTIGAREA ACTELOR TERORISTE ȘI A ALTOR EVENIMENTE CU CONSECINȚE GRAVE”" , Editura și Tipografia „Luceafărul” (ISBN <10> 973-1751-01-7, <13> 978-973-1751-01-6, 2007, 454 p. - Vasile Lăpăduși, Gheorghe Popa, Dan Voinea, Iancu Ștefan, Gavril Dorelu Țărmurean, "„INVESTIGAREA CRIMINALISTICĂ
Lazăr Cârjan () [Corola-website/Science/313918_a_315247]
-
Gavril Dorelu Țărmurean, Vasile Bercheșan, "„CONTRIBUȚIA CRIMINALISTICII LA INVESTIGAREA ACTELOR TERORISTE ȘI A ALTOR EVENIMENTE CU CONSECINȚE GRAVE”" , Editura și Tipografia „Luceafărul” (ISBN <10> 973-1751-01-7, <13> 978-973-1751-01-6, 2007, 454 p. - Vasile Lăpăduși, Gheorghe Popa, Dan Voinea, Iancu Ștefan, Gavril Dorelu Țărmurean, "„INVESTIGAREA CRIMINALISTICĂ A ACCIDENTELOR RUTIERE. CONTRIBUȚIA MASS-MEDIA ÎN PREVENIREA ACESTORA”", Editura și Tipografia „Luceafărul”, 2008, 549 p. - Gheorghe Danci,Ioan Gorgotă, Vasile Vancea, Laurențiu Badin, "METODOLOGIA INVESTIGĂRII CRIMINALISTICE A FAPTELOR DE CORUPȚIE", Editura EUROTIP, Baia Mare, 2008, 320 p. A mai
Lazăr Cârjan () [Corola-website/Science/313918_a_315247]
-
scurtă vedere, fie din rea credință, deși cestiunea se prezinta curată și esplicită, fără nici o bătaie de cap, din însuși textul actului internațional care regulează soarta Dunării. În Tractatul de la Berlin nu e prevăzută Comisia Mixtă; Austro-Ungaria nu e stat țărmurean; nu are ce căuta la Dunărea de Jos, nici în prezidiul permanent, nici chiar delegând un membru într-o comisie de țărmureni ce n-o privește, nemaivorbind de votul preponderant. Împărăția invoacă marile ei interese pe Dunărea de Jos? Altă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
internațional care regulează soarta Dunării. În Tractatul de la Berlin nu e prevăzută Comisia Mixtă; Austro-Ungaria nu e stat țărmurean; nu are ce căuta la Dunărea de Jos, nici în prezidiul permanent, nici chiar delegând un membru într-o comisie de țărmureni ce n-o privește, nemaivorbind de votul preponderant. Împărăția invoacă marile ei interese pe Dunărea de Jos? Altă chestie. Marele interes de-a avea chiar monopolul navigațiunii pe Dunăre nu constituie dreptul unui asemenea monopol. Împărăția zice că într-o
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ce aveau s-o urmeze oamenii de stat din București era însemnată de mai înainte și, țînîndu-se de litera Tractatului de la Berlin, ei cer ca Comisia Europeană a Dunării "să elaboreze reglementul cu care e însărcinat, rezervând, bine-înțelegîndu-se, cabotajul pentru țărmureni, iar executarea reglementului să fie în seama fiecărui stat țărmurean, pe toată întinderea teritoriului său". Austria a prezintat din parte 'și un anteproiect asupra căruia Comisia Europeană va trebui să se pronunțe și a cărui dispoziție principală remite esecutarea reglementului
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
era însemnată de mai înainte și, țînîndu-se de litera Tractatului de la Berlin, ei cer ca Comisia Europeană a Dunării "să elaboreze reglementul cu care e însărcinat, rezervând, bine-înțelegîndu-se, cabotajul pentru țărmureni, iar executarea reglementului să fie în seama fiecărui stat țărmurean, pe toată întinderea teritoriului său". Austria a prezintat din parte 'și un anteproiect asupra căruia Comisia Europeană va trebui să se pronunțe și a cărui dispoziție principală remite esecutarea reglementului, de cum va fi redijat, în seama Comisiei numite Mixtă, compusă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ea să ceară executarea articolului din Tractatul citat mai sus. Am esplica cu greu această schimbare daca n-am ținea seamă de evenimentele câte au urmat Congresului de la Berlin. Era vorba de-a stabili un reglement de navigație în uzul țărmurenilor, adecă în al României, Serbiei și Bulgariei, între Porțile de Fier și Galați. Austria însă nu e țărmureană în această parte a fluviului, dar cu toate acestea emitea pretenția de-a-și impune preponderanța sa în Comisia acestor mici state, care
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
delegatul austriac și cel german au prezentat acum două luni colegilor lor un proiect al căruia dispozitiv cuprindea maximul pretențiilor austriace. "Independance roumaine" a publicat această lucrare. E o piesă foarte curioasă și din cele mai instructive. După ea, Comisia țărmurenilor ar fi să fie prezidată de drept și pe de-a pururea de Austria, care nu e țărmureană, și, în caz de împărțire a voturilor, votul prezidentului ar fi precumpănitor: aceasta ar fi absorbirea micelor state dunărene în folosul Austriei
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Dunării și ar face din Austria arbitrul Principatelor dunărene, fără escepția Bulgariei. Ar fi foarte surprinzător ca d. Gladstone singur s-o discute aceasta. Dunărea e un fluviu convențional; el aparține prin tractate navigației europene; el mai aparține apoi tuturor țărmurenilor, între alții Rusiei, României, Serbiei și Bulgariei. Pentru a face din ea un fluviu german până la guri, sau chiar numai până la Galați, Austria mai are de furcă. [ 6 august 1880] DOMNITORUL ROMÎNIEI LA ISCHL Iată importantul articol din "Neue freie
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Dunărea. Pentru a înlătura, o eventualitate atât de primejdioasă ea cere să stăpânească Dunărea într-un curs de peste 300 chilometri depărtare de teritoriul ei. Daca îndărătul acestei exigențe n-ar fi un plan cu adâncime mediat în contra tuturor acelora cari, țărmureni sau nu, vor a se servi de Dunăre ca de-o cale absolut liberă, i s-ar putea răspunde presei austriace că cea mai bună garanție a libertății fluviului e aceea a Europei, Articolul 53 al Tractatului de la Berlin prescrie
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pentru ca Comisia Europeană să-nceteze de-a exista. Se crede că acest vot va fi al Austriei. Ce se va-ntîmpla după asta? Dunărea de Jos, supusă în curs de 25 de ani unei legislațiuni internaționale, ar recădea sub dreptul comun. Țărmurenii, adecă Comisia țărmureană, prezidată de Austria și instituită prin Comisia Europeană, ar lua în mâni opera acestei din urmă. Muma ar fi înghițită de către copil. România, fiind țărmureană de amândouă părțile fluviului, deci și de la Galați până la Sulina, influența austriacă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
îngreuia vaselor altor națiuni accesul Dunării de Jos, daca le-ar putea face navigarea mai puțin comodă, supunîndu-le unor piedeci ce-ar atârna de bunul ei plac, ea ar micșora frecuența vaselor din Occident în apele României și a celorlalți țărmureni. Puțin câte puțin ea ar sili România îndeosebi de-a-și face esportul productelor agricole pe liniile drumurilor de fier din Austria și Ungaria; ea ar împiedica, prin scumpire, importul în Principate al productelor manufacturale ale Occidentului și ar asigura astfel
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
din Comisia Europeană, care funcționează deja pentru cursul inferior al fluviului, cu adjuncțiunea delegaților Serbiei și Bulgariei, aceste state țărmurene ale părții Dunării cuprinsă între Porțile de Fier și Galați nefiind reprezentate în Comisia Europeană, pe când România, al treilea stat țărmurean, trimite un comisar acolo. Iată compunerea Comisiei Mixte prescrisă de Tractatul de la Berlin pentru elaborarea reglementelor. Nici o situație privilegiată nu i se creează Austriei, care figurează în Comisie cu același titlu cu carele figurează toate celelalte puteri mari. Alături cu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
face să, dispară stâncile Dunării cunoscute sub numele Porților de Fier. Iată acum nodul litigiului. Românii, ținîndu-se de litera Tractatului, cer ca Comisia Europeană să facă reglementul cu care e însărcinată, ca acest reglement să proclame libertatea navigației maritime, rezervând țărmurenilor navigația fluvială sau cabotajul (negoțul și plutirea pe lângă țărmuri) și apoi, ca executarea reglementului să fie lăsată pe seama lor dintre statele țărmurene pe toată întinderea teritoriului fiecăruia Austria, pe de altă parte, a prezentat Comisiei Europene un avanproiect asupra căruia
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
că ea va exercita prezidenția în această comisie și va avea vot precumpănitor în caz de împărțeală a voturilor. Se adaugă, deși nu știm cu ce drept, că Austria își rezervă de-a întinde mai târziu acțiunea acestei Comisii de țărmureni până la gurile Dunării când, la 1883, puterile Comisiei Europene vor fi espirat. Cititorul vede din acestea ce întîmpinări a fost în stare să ridice avanproiectul austriac. Se întîmpină că formarea unei comisii executive n-a fost nici stabilită, nici prevăzută
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
vor fi espirat. Cititorul vede din acestea ce întîmpinări a fost în stare să ridice avanproiectul austriac. Se întîmpină că formarea unei comisii executive n-a fost nici stabilită, nici prevăzută prin tractate. I se contestă Austro-Ungariei calitatea de stat țărmurean. Se pretinde că, mulțumită votului precumpănitor pe care și-l atribuie această putere, îi va fi de-ajuns de-a-și câștiga un singur alt vot în Comisie pentru a-și asigura supremația și a o pune în serviciul scopurilor ei
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
demonstra că dictatura pe Dunăre aduce după sine dictatura asupra statelor din Peninsula Balcanică. Aceste întîmpinări sânt departe de-a avea toate aceeași valoare. Se pot înlătura ca puerile cele ce s-ating de constituirea chiar a unei comisii de țărmureni sau cele cari dispută Austriei dreptul de-a fi reprezentată în ea și, fiind reprezentată, dreptul de-a exercita o preponderanță. O putere de seama Austriei, situată cum este, nici poate rămânea indiferentă la navigația Dunării de Jos, nici se
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
poliție fluvială și supravegheare de la Porțile de Fier până la Galați vor fi elaborate de cătră Comisia Europeană asistată de delegații statelor țărmurene". Poarta crede acum că, întru cât privește țărmul bulgar al Dunării, Turcia cată a fi considerată ca stat țărmurean, iar nu principatul Bulgariei, și se referă pentru aceasta la art. 1 al Tractatului, care zice că Bulgaria e un principat "ce stă sub suzeranitatea M. S. Imp. Sultanului". Contra acestui punct de vedere se pot obiecta multe, dar nu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
această Comisie Mixtă produsese în privire-și două puncte de vedere deosebite; întîiul, ca ea să fie compusă numai din statele țărmurene dintre Porțile-de-Fier și Galați, sub președenția României și cu sediul la Rusciuc; al doilea, admițând pe Austro-Ungaria între țărmureni și dîndu-i prezidenția perpetuă cu vot preponderant. Această moștenitoare a Comisiei Europene, părîndu-li-se unora din puterile apusene că ar fi constituită într-un mod prea favorabil pentru Austro-Ungaria, ba poate în detrimentul chiar al libertății de navigațiune pe Dunăre și în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
plutirii pe lângă țărmuri rezervat riveranilor, era blidul de linte pentru care România ar fi putut renunța la dreptul ei de primogenitură, la neutralitatea Dunării, această chezășie a neutralității țării. Pentru acest blid de linte oferit cu un fel de compensație țărmurenilor, cu iluzia că în acest chip [î] și vor putea crea o marină națională, d. Brătianu cu prețiosul său d. Boerescu au intrat în mlaștina făgăduielelor pripite, de cari părîndu-le rău, au voit să le neutralizeze prin limbajul exagerat al
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]