6,467 matches
-
de un mucenic: “Să nu ne răzbunați!”. Principalele publicații ale lui Mircea Vulcănescu sunt următoarele: Teoria și sociologia vieții economice. Prolegomene la studiul morfologiei economice a unui sat (1932) • În ceasul al 11-lea (1932) • Cele două Românii (1932) • Gospodăria țărănească și cooperația (1933) • Războiul pentru întregirea neamului (1938) • Înfățișarea socială a două județe (1938) • Dimensiunea românească a existenței (1943) Câteva dintre acestea au fost reeditate după 1990, mai ales prin grija neobositului său exeget Marin Diaconu. Numeroase alte texte de
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A110 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (03.03.2014) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1402470546.html [Corola-blog/BlogPost/371082_a_372411]
-
VII, este foarte personală în cele două țări, ea e, totuși, în ambele rezultatul îmbinării a două concepte spațiale diferite: pe de o parte conceptul spațiului centralizat, specific Caucazului, care își are potrivit cercetătorilor armeni și georgieni originea în locuința țărănească (glhatun în Armenia și darbazi în Georgia), anume o încăpere pătrată acoperită cu o cupolă, și pe de altă parte influența bazilicilor vechi caucaziene de origine nord siriană. În biserica Djvari din vechea capitală a Georgiei, Mțheta, mărturisește că a
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
Moștiștea, apoi unul național și, în fine, al dacoromânității de aici dintre granițele politice actuale și, în fine, cu vocația internațională a întregii dacoromânități pentru că acolo unde este limba dacoromână, acolo este DacoRomânia. Totuși, ea păstrează și va păstra rădăcinile țărănești în Traian. Avem nevoie fiecare să trăim într-o societate a unor oameni cultivați, cinstiți, înțelepți și drepți, în care esența umană să se poată manifesta liber, creator, inteligent și pașnic, o oază de cultură și civilizației aleasă pentru sănătatea
FUNDAŢIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ – DE LA VIS LA REALITATE (1) de GEO STROE în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/geo_stroe_1481591446.html [Corola-blog/BlogPost/370583_a_371912]
-
prefațat de Aurel Pântea, redactor șef la Revista “Discobolul” din Albă Iulia; președintele Filialei Albă - Hunedoara a Uniunii Scriitorilor; “MĂRTURISIRI”, 236 pagini - proza, Editura UNIREA Albă Iulia, 2005, volum prefațat de Aurel Pântea; “DATINI TRANSILVANE”, 112 pagini - studiu privind nuntă țărăneasca, Editura UNIREA Albă Iulia, 2007. „Șirag din pietre de rău”, 326 pagini - monografie cultural - sentimentală, Editura Reîntregirea Albă Iulia, 2009, volum prefațat de cercetător dr. Gabriela Mircea. „Față Pădurii”, 40 pagini - (balada, consecință unui joc pe o legendă) placheta ilustrata
VERONICA OŞORHEIAN de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Veronica_O%C5%9Forheian.html [Corola-blog/BlogPost/344355_a_345684]
-
pagini - monografie cultural - sentimentală, Editura Reîntregirea Albă Iulia, 2009, volum prefațat de cercetător dr. Gabriela Mircea. „Față Pădurii”, 40 pagini - (balada, consecință unui joc pe o legendă) placheta ilustrata de pictorul naiv Valer Gălan, Ed. Reîntregirea Albă Iulia, 2010. „Nuntă țărăneasca”, 56 pagini - placheta în versuri, ilustrata de pictorul naiv Valer Gălan, Ed. Reîntregirea Albă Iulia, 2010. Volume îngrijite: “SĂRSĂNUȚA CU SCRISORI. Din corespondență soldatului Toma Artene”, 287 pagini - volum publicat de Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, la Editură NAPOCA STAR, 2008. Referință
VERONICA OŞORHEIAN de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Veronica_O%C5%9Forheian.html [Corola-blog/BlogPost/344355_a_345684]
-
se dădu jos din pat, făcu câteva exerciții și cele 25 de flotări pentru a-și menține forma sportivă, mâncă apoi mâncarea sa preferată, „puricei” din mămăligă dată pe răzătoare, prăjită în untura din sloiul de carne afumată, cu murături țărănești. Înhămă caii la căruță, încărcă bulumacii și urcă în deal, unde tatăl său îl aștepta, cu gropile făcute pentru a planta bulumacii, din doi în doi metri, în vederea confecționării gardului din ulucă de fag, cioplită de rudari, cu barda. Ajuns
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/O_poveste_insangerata.html [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
București; - Banca Comercială Română din București; - Banca Comerțului din Craiova; - Banca de Credit Român din București; - Banca Crissoloveni din București; - Banca Franco-Română din București; - Banca generală a Țării Românești din București; - Banca Națiunii din București; - Banca Românească din București; - Banca Țărănească din București; - Banca de Scont a României din București; - Banca Viticolă a României din București; - L. Berkovitz Banquer din București; - Creditul Extern din București; - Creditul Tehnic din București; - Creditul Minier din București; - Creditul Tehnic Transilvănean din București; - Industria Ardealului din
MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
-
aparținut profesorului Dimitrie Gusti care a găsit terenul și fondurile necesare. Pentru ducerea la bun sfârșit a proiectului, ideea lui Victor Ion Popa a fost aceea de a reproduce harta României Mari în spațiul muzeal din apropierea Parcului Herăstrău. Dispunerea gospodăriilor țărănești urma astfel un plan bine definit, pentru ca în Muzeul satului românesc să nu fie o amestecătură haotică între casele din Ardeal și cele din Moldova sau din Dobrogea, între casele din Maramureș și cele din Banat sau din Muntenia. Casele
O AMPLĂ DIVERSIUNE DE SFÂRŞIT (/ŞI ÎNCEPUT) DE SECOL: DIVERSIUNEA „RROM-ROMÂN” de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 by http://confluente.ro/Isabela_vasiliu_scraba_o_ampla_divers_isabela_vasiliu_scraba_1336585205.html [Corola-blog/BlogPost/340895_a_342224]
-
în jurul tău, te reorientezi prin tumultul vieții este relaxarea . Unii oameni se relaxează ascultând muzică, alții citind o carte bună, alții urmărind o emisiune interesantă, dar eu... Eu mă relaxez atunci când îmi petrec nopțile de vară pe prispa caselor vechi, țărănești (sau când mă gândesc la acele nopți), căci, „veșnicia s-a născut la sat”. Atunci când petreceam nopțiile în acel cadru feeric, sințeam cum sunt cuprins de un fum cald și amărui trimis de misterioasa Noapte, una din cele două fiice
RELAXARE... de RADU ALEXANDRU în ediţia nr. 573 din 26 iulie 2012 by http://confluente.ro/Relaxare_radu_alexandru_1343329970.html [Corola-blog/BlogPost/341552_a_342881]
-
bacin (vas, lighean, printre alte sensuri) și yelmo (coif), baciyelmo sau altfel spus, faimosul ligheano-coif al lui Quijote (și toată polemica din jurul acestui obiect)! struțo-cămila lui Cervantes: coiful cavalerului sau ligheanul bărbierului... și dintr-o dată m-am trezit în casa țărănească a bunicilor în camera de zi cu pereții ei gălbui cu diverse modele, cu cele două paturi, cu soba de teracotă (când eram de-o șchioapă era încă de pământ, albă, parcă diformă, dar atât de frumoasă), cu fotografiile de pe
BACIYELMICĂ... de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 by http://confluente.ro/ioan_adrian_trifan_1426161240.html [Corola-blog/BlogPost/365646_a_366975]
-
preponderentă, el abordând subiecte foarte diverse, pe care poezia le poate asimila, ferindu-se în felul acesta de jurnalism și didacticism. Având sentimentul naturii, trece ca un voievod prin universul ancestral al satului, ferindu-se de discursul prozaic, de oralitatea țărănească și de tentația fabulosului: „Satul se plimbă prin veșnicie resemnat/ de atâta neînsemnare-n cuvinte,/ își înveșmântă nopțile cu simboluri/ păstrate ca întâmplări de poveste.” (Seara copilăriei). Respiră atmosfera viciată a urbei departe de a fi un poet citadin: „O să încerc
VOLUM DE POEZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Frigul_insingurarii_volum_llelu_nicolae_valareanu_1381527977.html [Corola-blog/BlogPost/352433_a_353762]
-
permanentizează în Dumbrava Sibiului? O. B.: Exact, se permenentizează și pe lângă asta animațiile pe care noi le oferim în muzeu vor fi de acum și mai bine organizate pentru că s-a construit deja, în zona centrală a târgului, o bucătărie țărănească cu un spațiu foarte generos. Ea va fi deschisă publicului și atât vizitatorii care vor să cumpere produse tradiționale cât și cei care doar privesc pot participa la diferite evenimente dedicate gastronomiei traționale românești. Vor fi oferite produse publicului pentru
Interviu Ovidiu Baron, Complexul Național Muzeal Astra by http://www.zilesinopti.ro/articole/3459/interviu-ovidiu-baron-complexul-national-muzeal-astra [Corola-blog/BlogPost/97413_a_98705]
-
țăran, Florea Gheorghe, Aristide, Marin al Mariei lui Usturoi, Matei Dimir, Fane-Marin Bâznae, Valache, Albei, Sița, Popa Andrei, Vasile Boțoghină, faimoasa Guica. De atunci au trecut mulți ani. Romanul „Moromeții” a rămas multă vreme în umbră sub motivul că prozei țărănești i-a trecut timpul. Dar puțini au observat că „Moromeții” este un roman care ne aduce în față un nou tip de țăran care se deosebește de țăranul lui Sadoveanu, Creangă, Zaharia Stancu sau Rebreanu. Acestă carte e ca aurul
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
denumesc obiecte din casă și din curte: prag, podișcă, parmalâc, belciugării, târlici, cipici, cergă, boboroadă, caftane, fes, rășchitor, daravelă,leliță, vadră, a da dosul... Limba moromeților are ca trăsătură principală oralitatea, Marin Preda fiind un virtuoz al dialogului din lumea țărănească. La 60 de ani de la apariția “Moromeților” Nicolae Breban spune :„Moromete înseamnă în primul rând lansarea unui personaj. Cea mai mare forță a scriitorului nu e să facă metafore, forța scriitorului să creeze, precum Dumnezeu sau zeii, o figură de
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
român, Nicolae Breban a spus-o din nou, foarte plastic: „În 45, când s-a terminat războiul, 75 la sută dintre români erau țărani. Și acum sunt tot cam 75 la sută, cea mai mare parte dintre noi avem constituție țărănească, nu ne ascundem după deget, facem pe orășenii, facem pe snobii, mergem la Monaco , avem nu știu câte licențe... de-astea de două parale”. Și a concluzionat: „E o mare porcărie că lăsăm să se scufunde așa în neglijență acest pachebot enorm
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
era vorba despre ei. Trebuie să vă imaginați cum deasupra noastră străluceau luna cu stelele arzând în juru-i și constelațiile : Ursa mare, Ursa mică, Csiopeea, Lira, Dragonul, cunoscute din vechime de oamenii acestor meleaguri care le-au atribuit denumiri populare (țărănești) : Carul mare, Carul mic, Scaunul lui Dumnezeu, Crucea , Balaurul, Rarița , Cloșca cu pui, etc. Doar aici, la paralela 45 unde se află așezată țara noastră ”binecuvântată de Dumnezeu între toate țările presărate de Domnul pre Pământ” cum o caracteriza istoricul
FOCUL DE TABĂRĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1429947149.html [Corola-blog/BlogPost/369830_a_371159]
-
o lună, urmare a unei răceli strașnice, surioara scriitorului, Larisa. Dialogul părinților la câmp, unde i-a prins o ploaie torențială, împreună cu copiii, apoi dialogurile închipuite ale bunicii materne cu un vecin, Stoian, convorbire nu lipsită de oarecare umor specific țărănesc, cu vorbe spuse pe șleau, în limbaj colorat, presărat cu regionalisme și cu specificul moldovenesc al zonei. Istoria familiei Corban se derulează sub ochii noștri. Filmul amintirilor continuă cu alte scene din localitatea unde părinții se stabilesc, în casa din
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Calator_pe_meridiane_launtr_cezarina_adamescu_1383944526.html [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
siguranța târgurilor, ocnelor, vămilor și drumurilor mari. Acestor obligații aferente dregătoriilor mari, mijlocii și mici, deținute de boierii olteni, li se adaugă preocuparea acestora de a dobândi moșii și a le face productive. Asigurând un număr mai mare de familii țărănești(dependente)pe moșii, boierii olteni reușau să dezvolte creșterea animalelor- sursa principală de venituri bănești pentru familiile lor, precum și pentru domnie. Practic, aceasta este resursa principală pentru comerțul extern al Olteniei și pentru livrarea de animale, produse derivate și alte
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
familiei boierești ca element de continuitate și atuu pentru ocuparea de dregătorii. Astfel moșia devenea ancora prin care familia boierească rezista tuturor vicisitudinilor (cu condiția ca aceasta să fie exploatată eficient, să aibă forța de muncă îndestulătoare , sate și familii țărănești bine antrenate în muncă-la cultivarea porumbului spre exemplu, dar și la înmulțirea și ameliorarea animalelor- principala resursă economică a satelor și familiilor țărănești ocrotite de stăpânul moșiei( boierul)în fața intruziunilor externe (vezi spre exemplu poziția boierilor olteni de ascundere a
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
cu condiția ca aceasta să fie exploatată eficient, să aibă forța de muncă îndestulătoare , sate și familii țărănești bine antrenate în muncă-la cultivarea porumbului spre exemplu, dar și la înmulțirea și ameliorarea animalelor- principala resursă economică a satelor și familiilor țărănești ocrotite de stăpânul moșiei( boierul)în fața intruziunilor externe (vezi spre exemplu poziția boierilor olteni de ascundere a cca 1/3 din familiile țărănești de pe moșiile lor față de autoritățile austriece în perioada ocupației Olteniei). Pentru a face față situației de rigoare
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
porumbului spre exemplu, dar și la înmulțirea și ameliorarea animalelor- principala resursă economică a satelor și familiilor țărănești ocrotite de stăpânul moșiei( boierul)în fața intruziunilor externe (vezi spre exemplu poziția boierilor olteni de ascundere a cca 1/3 din familiile țărănești de pe moșiile lor față de autoritățile austriece în perioada ocupației Olteniei). Pentru a face față situației de rigoare fiscală împusă de Domnia Constantin Brâncoveanu-boierii olteni răspund prin mărirea numărului și rentabilității moșiilor aflate în patrimoniul familiei , încurajarea sporirii numărului familiilor țărănești
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
țărănești de pe moșiile lor față de autoritățile austriece în perioada ocupației Olteniei). Pentru a face față situației de rigoare fiscală împusă de Domnia Constantin Brâncoveanu-boierii olteni răspund prin mărirea numărului și rentabilității moșiilor aflate în patrimoniul familiei , încurajarea sporirii numărului familiilor țărănești, lucrătoare, intensificarea activităților de comerț exterior cu produse de pe moșiile lor, ocuparea și exercitarea slujbelor și dregătoriilor provinciale, accesul la dregătorii înalte, ș.a. Întocmirea, Catalogului boierilor olteni din Epoca Brâncoveanu (prezentat în anexele I-II- la finalul lucrării) permite o analiză
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
Dumnezeu, trebuie să fii născut la țară, să simți pământul sub picioare, roua de dimineață și cântatul cucului,altfel... te poți numi orice, dar nu interpret de muzică populară. Locuiesc în București și mi-am amenajat o cameră în stil țărănesc, cu obiecte vechi pe care le-am adunat de peste tot. În acea cameră mă simt acasă, la țară, în anii copilăriei mele. Mă doare inima de prea mult frumos! E o așezare ctitorită pasămite pe strămoșești temelii, de vreme ce aici folclorul
GHEORGHE GHEORGHE. A ÎMBRĂCAT MANTIA VLADIMIRESCULUI ŞI A ÎNVEŞMÂNTAT SPIRITUL ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1404506876.html [Corola-blog/BlogPost/349161_a_350490]
-
de câteva ore bune de acasă și ăștia mici nu au astâmpăr. Doina mângâie pe cap un băiețel vioi care o prinse de mână. E cel mic al meu, are șase ani. O pofti într-o cameră curată, cu lucruri țărănești frumos lucrate. Să vă aduc o cafea? Doina gândi, așadar se poartă ca o femeie modernă, atunci de ce nu-și trimite copilul la școală;? Desigur, știți de ce am venit. Sunt noua învățătoare, lucrez de aproape o lună, dar pe fiul
NECAJITUL NUVELA de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1488141547.html [Corola-blog/BlogPost/384762_a_386091]
-
ne vorbește astăzi profesorul universitar Tudor Jarda - artist emerit. Prezentarea datează din anul 1974 și se referă la o mândră comună din județul Bistrița Năsăud, Leșu”. (Fragment muzical - doină la fluier). Apoi, rostirea profesorului Tudor Jarda, într-o dulce limbă țărănească): „De câte ori mi-e dat să povestesc despre creația artistică a celor de pe Valea Someșului Mare, din ținuturile Năsăudului și a Bistriței, fie că e vorba de cei din Leșu sau din Sângeorz, din Ilva Mică sau Vărarea, din Salva sau
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]